Șefi de stat și de guvern europeni, Granada, Spania, octombrie 2023. Foto: Marcelo del Pozo/Getty Images

Planurile de redresare climatică ale Europei ar putea intra la apă19 min read

De Adriana Moscu 06.10.2023

Pe 6 octombrie, la Granada, liderii europeni stabilesc agenda politică a UE pentru următorii cinci ani. Un draft apărut în spațiul public arată că problemele de mediu nu sunt incluse în discuții. 

Serviciul european Copernicus avertizează că anul acesta este pe cale să devină cel mai călduros înregistrat vreodată.„2023 on track to become hottest year on record, says EU climate service”, reuters.com Temperatura medie globală înregistrată în primele nouă luni ale anului este cu 1,4°C mai mare decât media preindustrială. 

Practic, lipsesc doar 0,1°C pentru a se atinge limita propusă în acordul de la Paris. Specialiștii estimează că fenomenele extreme cauzate de criza climatică vor deveni tot mai imprevizibile și vor duce la colapsul a numeroase ecosisteme.„As 1.5 Degrees Looms, Scientists See Growing Risk of Runaway Warming, Urgent Need to Slash Emissions”, e360.yale.edu 

Ca și cum toate aceste vești sumbre n-ar fi de ajuns, ritmul de încălzire al Europei este cel mai rapid dintre toate continentele. 

CITEȘTE ȘI: Eco-impact: Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume

Încălzirea are lor în contextul în care evoluția actuală a Pactului verde european s-a abătut semnificativ de la direcția optimistă propusă în 2019.„Pactul verde european. Pentru a fi primul continent neutru din punct de vedere climatic”, commission.europa.eu Atunci, Comisia Europeană a adoptat o serie de propuneri menite să adapteze politicile UE în domeniul climei, energiei, transporturilor și fiscalității, pentru a reduce emisiile cu cel puțin 55 % până în 2030. Mai mult, Pactul prevede ca, până în 2050, Europa să ajungă la neutralitate climatică, adică zero emisii nete de gaze cu efect de seră.

CITEȘTE ȘI: (Aproape) totul despre Net Zero  

Deși era un moment bun pentru a actualiza Planul, în săptămânile premergătoare summitului de la Granada, mulți dintre șefii de stat și prim-miniștrii țărilor UE au cerut o „pauză de reglementare” a problemelor climatice și de mediu. Aceștia sunt îngrijorați de consecințele măsurilor luate până acum, menite să conducă UE-27 la neutralitate climatică.

Cum s-a ajuns aici?

Crizele de mediu, aproape excluse din lista de priorități viitoare ale UE

La întâlnirea informală a liderilor UE care are loc în Spania, crizele de mediu par să fi fost în mare parte omise din lista preliminară de priorități a Uniunii, conform unei prime versiuni a documentului final care ar trebui să fie semnat de participanți și care a fost „scurs” pe internet.

Draftul documentului, numit Declarația de la Granada și datat 27 septembrie, se concentrează pe extinderea granițelor UE, migrație, competitivitate și apărare.

În proiect, subiectele legate de energie, climă și mediu sunt discutate în principal în contextul asigurării rezilienței și competitivității economice și a locului continentului în politica globală, fără a adresa direct problemele de climă, poluare și biodiversitate. 

https://mindcraftstories.ro/images/2023/10/Mindcraftstories_greenpeace-2023-schimbari-climatice-redresase-climatica-green-deal-decarbonizare_Michel-Porro-Getty-Images.jpg

Haga, Țările de Jos, 27 mai 2023 .Un activist care poartă o cască realizată dintr-un glob blochează autostrada A12 în timpul unui protest, pentru a ordona încetarea tuturor subvențiilor pentru combustibilii fosili. Organizatorii, Extinction Rebellion, doresc, printre altele, mai multă onestitate cu privire la criza climatică, oprirea pierderii biodiversității și emisii nete de carbon zero până în 2025. Foto: Michel Porro/Getty Images

Grupurile ecologiste critică draftul declarației

Chiar dacă documentul este încă în stadiul de proiect și poate fi modificat, grupurile de mediu sunt îngrijorate că Declarația de la Granada va ignora crizele climatice și de mediu în curs de desfășurare. Ariadna Rodrigo,„Green issues neglected in EU’s future priority list, NGOs warn”, euractiv.com de la Greenpeace, a declarat că „documentul îndreaptă Europa spre eșec” și a comparat Uniunea cu „o fortăreață militarizată care interacționează cu lumea exterioară doar pentru a exploata resursele și a deteriora natura”. 

În urma scurgerii informației, cinci ONG-uri de mediu au trimis o scrisoare„Urgent Appeal for Climate, Nature and Social Priorities in the Granada Declaration”, wwfeu.awsassets.panda.org (PDF) în care îndeamnă liderii instituțiilor UE să susțină, în discuții, Pactul verde european. În scrisoare, semnată de BirdLife Europe,Site oficial: birdlife.org Climate Action Network Europe,Site oficial: caneurope.org European Environmental Bureau,Site oficial: eeb.org Transport & EnvironmentSite oficial: transportenvironment.org și Biroul pentru Politici Europene WWFSite oficial: wwf.eu se atrage atenția asupra faptului că proiectul actual nu recunoaște amenințările grave reprezentate de criza climatică și pierderea biodiversității. ONG-urile solicită o intensificare a tranziției verzi și accelerarea implementării Pachetului verde. 

Și Greenpeace România a luat atitudine. Biroul din România a adresat o scrisoare publică premierului României, Marcel Ciolacu, prin care cere ca pe lângă temele, deja clare, despre migrație și securitate, să fie promovate și cele de mediu. 

„Efectele colapsului ecologic și ale haosului climatic sunt ​​deja evidente în toată Uniunea Europeană. Peste 60.000 de oameni mor în fiecare an în Europa ca urmare a valurilor de căldură și a inundațiilor. Secetele în Europa costă 20 de miliarde de dolari din cauza pagubelor produse culturilor, a creșterii prețurilor și a perturbării fluxurilor de transport”, se arată în scrisoarea semnată de Valentin Sălăgeanu, director executiv Greenpeace CEE România. „Guvernele europene trebuie să conlucreze pentru a aborda criza lumii naturale și a climei pornind de la cauze și pentru a asigura un viitor echitabil pentru toți. Acest lucru trebuie să se reflecte în Agenda Strategică a Consiliului”, mai consemnează scrisoarea. 

Inițiativa Green Deal a Europei, un pas înainte, doi înapoi

În ultimii doi ani, liderii UE au lucrat intens pentru a elabora Pactul verde european (Green Deal) și a se alinia cu obiectivele Acordului de la Paris. Într-un timp foarte scurt, au aprobat 32 de legi – de la interzicerea motoarelor cu ardere internă după 2035 la implementarea unei taxe pe carbon la frontieră – cu scopul de a reduce emisiile de CO2 cu 55% până în 2030 față de nivelul din 1990. 

Europa este în prezent cea mai decarbonizată economie din lume. Are cea mai mare pondere a energiei solare și eoliene în furnizarea de energie electrică, cel mai mare număr de mașini electrice raportat la populație și este liderul mondial în implementarea pompelor de căldură. 

Sunt măsuri care ar trebui să îndrepte continentul spre obiectivul de neutralitate climatică până în 2050, însă, pentru a-și atinge aceste obiective, statele mai au de elaborat încă 40 de legi, care se concentrează mai mult pe protecția mediului decât pe combaterea încălzirii globale.

După ce unele țări din Europa Centrală și de Est, precum Polonia și Ungaria, cu economii bazate intensiv pe combustibili fosili, au fost reticente în a face pașii necesari tranziției către o economie circulară, argumentând că nu pot merge atât de departe ca partenerii lor occidentali, a venit rândul statelor dezvoltate să ezite sau chiar să se răzgândească. 

În luna mai a acestui an, președintele francez Emmanuel Macron, unul dintre principalii lideri ai UE, care susține o abordare activă a politicii climatice, a cerut o „pauză în reglementări”„Macron’s call for ‘pause’ of EU environmental regulation causes controversy”, lemonde.fr în ceea ce privește protejarea mediului, considerând că Uniunea Europeană a făcut progrese mai mari decât China și SUA. Într-o mișcare similară, premierul belgian, Alexander De Croo, a sugerat să „oprim momentan” discuțiile privind biodiversitatea.„Premierul belgian e în favoarea unei “pauze” de reglementare europeană în domeniul mediului”, euractiv.ro 

În impas sunt și negocierile pentru alte texte cheie ale Pactului verde european, precum pesticidele sau emisiile poluante de la ferme.

Din păcate, pandemia de COVID-19 și invazia Ucrainei de către Rusia sunt alte două provocări majore (și consumatoare de bugete) care s-au suprapus peste cea climatică. Chiar și așa, Comisia Europeană a reușit să facă niște pași către un viitor sustenabil. Sute de miliarde de euro din fonduri verzi ale UE au fost puse la dispoziție ca parte a planului european de redresare. 

UE alocă aproximativ 50 de miliarde de euro pe an acțiunii împotriva schimbărilor climatice,„European Green Deal: ‘A new investment plan to the tune of €180 billion between 2024 and 2030 is needed’”, lemonde.fr dar cea mai mare parte a acestei sume provine din planul de redresare post-pandemie, „Next Generation EU”,„Recovery plan for Europe”, commission.europa.eu care va fi redus din 2025. Începând cu 2027, nivelul creditelor bugetare pentru acțiunea climatică va fi mai mic de 20 de miliarde de euro pe an. 

Această reducere a finanțării europene va veni într-un moment în care statele membre vor trebui să-și intensifice eforturile pentru a se poziționa pe o traiectorie de decarbonizare chiar mai ambițioasă ca în prezent. E de la sine înțeles că lipsa de finanțare dedicată problemelor ecologice ar putea fi un impediment semnificativ pentru implementarea Pactului verde european.

Nu există decât o singură direcție: spre decarbonizare

Poate că Green Deal este considerat de unii prea costisitor și greu de implementat. Cu toate acestea, încetinirea ar fi deosebit de dăunătoare pentru viitorul Europei. 

Un model de urmat a fost deja propus de Comisia Europeană în primăvară. Actul privind industria cu zero emisii nete,„Actul privind industria cu zero emisii nete: Transformarea UE în epicentrul producției de tehnologii curate și al locurilor de muncă verzi”, romania.representation.ec.europa.eu anunțat de președinta CE, Ursula von der Leyen, ca parte a Planului industrial al Pactului verde,„Planul industrial din cadrul Pactului verde: plasarea industriei europene cu zero emisii nete în poziție de lider”, ec.europa.eu susține extinderea producției de tehnologii curate în UE, pentru a se asigura că Uniunea este bine echipată pentru tranziția către o energie regenerabilă.

Acest lucru va crea condiții mai bune pentru a institui proiecte cu zero emisii nete în Europa și pentru a atrage investiții, cu scopul ca, până în 2030, capacitatea Uniunii de producție strategică globală de tehnologii cu zero emisii nete să se apropie de sau să atingă cel puțin 40 % din nevoile de implementare ale UE.

Este, așadar, momentul potrivit pentru a lua în considerare și pregăti următoarele etape ale Green Deal, în special cele industriale. Uniunea Europeană ar trebui să profite de oportunitatea de a genera zeci de mii de locuri de muncă, de a-și reindustrializa economiile și de a-și stabili poziții puternice în tehnologiile net zero de mâine.  

Deși nu primește atenția pe care o merită, agenda strategică discutată zilele acestea în Spania este o piatră de hotar crucială. Aceasta servește drept bază pentru următoarea Comisie Europeană, după alegerile pentru Parlamentul European din iunie, pentru a-și stabili programul de lucru, așa cum a fost cazul versiunii din 2019.

Oficial, responsabilitatea adoptării „agendei strategice” revine președinției belgiene a UE, în prima jumătate a anului 2024. Direcțiile de bază sunt totuși de așteptat să fie conturate într-o declarație care urmează să fie adoptată la Granada. Un lucru e cert: tranziția către o economie verde trebuie accelerată, nu atenuată.



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|SOLUȚII

Bucureștiul, constant printre orașele cu șosele aglomerate. Cum funcționează indicii de trafic?

De
Conform unui clasament recent, Bucureștiul ocupă locul 8 într-un top al celor mai aglomerate orașe din lume. Și alte clasamente pun capitala României în Top 10, dar uneori aceasta nu apare deloc. Ce se întâmplă?
MEDIU|SOLUȚII

Din canalizare la valorificare: comorile ascunse din apele uzate

De
Industriile din Uniunea Europeană, de la cea a alimentelor și băuturilor până la industria chimică și biotehnologie, caută să valorifice materiile din apele uzate.
TEHNOLOGIE|HOT TAKE

TikTok’s enshittification. Despre cum mor platformele digitale.

De
La un an de la prima publicare, „enshittification” este un termen tot mai actual. Iată articolul de la care a pornit totul.
MEDIU|SOLUȚII

Dincolo de acoperiș: misiunea de a exploata energia generată de fațade

De
Cercetătorii merg mai departe de panourile solare convenționale în încercarea de a genera căldură și energie electrică de la alte suprafețe exterioare ale clădirilor.