Bistro Cișmigiu. Victor Bogdan Gheorghiță/GHEFOTO

În căutarea restaurantului perfect instagramabil25 min read

De Oana Vasiliu 21.09.2021

Dacă până acum „ești ceea ce mănânci” era o preocupare constantă a tuturor, Generația Z adaugă o componenta vizuală acestei sintagme: cât de frumos și instagramabil este locul unde mănânci.

Încă din 2018, Gen Z (adică cei născuți după 1996) a depășit numeric categoria millennials (născuți în perioada 1981-1996).„Generations: Demographic Trends in Population and Workforce (Quick Take)”, catalyst.org  Aceasta reprezintă acum o treime din populația globului, ceea ce înseamnă că oricine are un serviciu sau produs de oferit, trebuie să ia în considerare și nevoile acestora. Proprietarii de baruri, cafenele și restaurante sunt printre primii care au trebui să se adapteze la acest trend demografic, care vine însă cu o provocare suplimentară: Gen Z este generația care a crescut odată cu social media.

Membrii Gen Z sunt mai diverși din punct de vedere rasial și etnic decât orice generație anterioară și sunt pe cale să fie cea mai bine educată generație de până acum. De asemenea, sunt și nativi digitali, adică au puțin sau deloc informații despre cum era lumea înainte de smartphone-uri și social media. Lumea digitală care capătă din ce în ce mai multă amploare transformă o dată cu această generație și obiceiurile de consum, dar și spațiile publice.

În zona restaurantelor, Gen Z are un cuvânt important de spus: trendurile globale„Designing the ideal restaurant for Gen Z customers „, insideretail.asia arată preferința acestora pentru mâncare sănătoasă, dar și către conectivitate – meniuri online, posibilitatea de a alege printr-o aplicație ce vor să comande, fără a mai interacționa cu un chelner, și cât de bine arată localul respectiv. Cu alte cuvinte, cât de instagramabil este.

Crearea unui nou spațiu de restaurant

Și în România piața HoReCa  oferă locuri foarte plăcute vizual, unde bucătăria și tehnologia se întâlnesc, iar rezultatele se văd din ce în ce mai des în social media.

Dragoș Panait, consultant HoReCa, fondator Next Root Management Systems,Pagina oficială: facebook.com companie de consultanță în domeniul ospitalității, explică procesul de creare a unui restaurant: „Premisele sunt foarte importante. Unii încep cu un anumit chef sau gătesc chiar ei, alții au spațiul etc. În astfel de situații, trebuie să rafinezi conceptul în jurul acestui element-cheie și să te asiguri că fiecare pilon – publicul căruia de adresezi, direcția gastronomică, zona unde este amplasat localul – se completează. Astfel poți defini experiența consumatorului, iar, odată ce faci acest lucru, poți avansa spre brieful spațiului”.

Dragoș menționează că, înainte de a arăta bine, un restaurant trebuie să respecte două principii clare: eficiență și funcționalitate. Un restaurant trebuie „ să beneficieze, în primul rând, de o împărțire optimă, pentru a fi operat în cele mai bune condiții. Mă interesează să setez fluxurile – de unde este adusă mâncarea, care sunt culoarele de trecere pentru ospătari, care este circuitul oaspeților etc. – și planul de sală – care este distanța între mese, de cât loc beneficiază fiecare persoană la masă etc. Obiectivul este să creăm un spațiu în care servirea să fie lină, să nu o simți.”

Restaurant NOR. Victor Bogdan Gheorghiță/GHEFOTO

Odată rezolvate aceste lucruri, urmează partea în care locul trebuie să fie atractiv și din punct de vedere vizual. Pentru Sebastian Mîndroiu, interior designer Picktwo Studio,Site oficial: picktwo.ro studioul de arhitecți care a creat designul localurilor Frank The Tank, Pepper, Food Market, Wineful, Ana Pan Bakery, Aperitivo, Bistro Cișmigiu, NOR și multe altele, brief-ul pentru un spațiu nou înseamnă „că prin fiecare proiect pe care îl facem să transmitem clientului final, omului care va intra zilnic în acel spațiu, o anumită emoție. I-aș zice experiență, dar e mult prea uzitat termenul în ziua de azi”.

Iată doar două exemple: „Când vii la restaurantul NOR,Site oficial: norbucharest.ro de exemplu, emoția este de uimire”, spune Sebastian. „Primul lucru pe care îl fac clienții restaurantului este să se lipească de geam și să se lase uimiți de frumusețea orașului văzut de la etajul 36. Design-ul interior este complementar, liniar, gândit să susțină această trăire, fără să o eclipseze. În schimb, când vii la Bistro Cișmigiu,Site oficial: cismigiu.ro restaurantul nostru complet roz, primul lucru pe care îl face un client este să scoată telefonul din buzunar și să facă o poză la interiorul restaurantului”.

Dincolo de detaliile despre spațiu (suprafețe, tipuri de finisaje existente etc.) și despre stilul de design al viitorului spațiu, Sebastian mai menționează faptul că extrem de important este diferențiatorul, înainte de investiția propriu-zisă.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Pâine şi Vin (@painesivin)

Trenduri internaționale în designul unui loc

Orice proiect pornește de la viziunea asupra localului și de la experiența pe care investitorii și-o doresc să o aibă consumatorul. „Consider că este foarte important să o punem în cuvinte și să o detaliem, fiindcă de aici derivă foarte multe lucruri. De exemplu, un local casual, în care oaspetele petrece un timp scurt, va avea altfel de scaune și de mobilier față de unul de fine dining, unde ești invitat să ai parte de o experiență prelungită”, explică Dragoș Panait.

Totodată, Dragoș menționează că „industria de HoReCa este un organism viu, iar interesul consumatorilor evoluează odată cu tehnologia și cu rețelele sociale. Atât românii, cât și străinii vin acum la restaurante ca la muzee, așteptând o experiență complexă, culturală, care să îmbine vizualul, cu poveștile și cu gustul. Consumatorii, indiferent de vârstă, într-o mai mare sau mai mică măsură, își aleg locurile inspirându-se de pe internet, caută recomandări, fac poze la rândul lor și postează online, ca atunci când vizitează un punct de atracție”.

Specific pentru Gen Z, Dragoș adaugă și faptul că studiile internaționale arată preocuparea acestora pentru sustenabilitate și de mediu, așa că restaurantele care folosesc materiale reciclate sunt extrem de apreciate de acest segment de public.

Restaurant ACSA. Victor Bogdan Gheorghiță/GHEFOTO

Sebastian Mîndroiu subliniază o altă tendință, apărută cu precădere după pandemie. „De exemplu acum, după pandemia COVID-19 și aproape un an de restaurante inchise, mulți lucrători în restaurante s-au reorientat către alte industrii. E foarte greu să găsești oameni buni, așa că acum pare că iau avans restaurantele în care îți dai comanda singur/ă la bar/bucătărie, eventual o ridici tot tu. Se elimină astfel mare parte din rolul ospătarului. Clienții care preferă acest tip de interacțiune vor prefera și locuri mai puțin pretențioase și detaliate din punct de vedere al design-ului”.

Totodată, Sebastian menționează că tinerilor nu le place interacțiunea, așadar un spațiu nou care are specific acest public țintă n-ar trebui să aibă ospătari sau servire la masă. Locul ar trebui să aibă „meniul pe QR code, ideal ar fi să poată comanda online, mese mari (tinerii nu ies singuri sau în cuplu), materiale simple, fără finisaje scumpe”, spune el. Se caută mai ales „influențele nordice în design – Gen Z a crescut într-o perioadă în care societatea din România era pe un trend ascendent al veniturilor. Părinții lor aveau și mașină, și cuptor cu microunde, și TV. Orice nouă generatie tinde să contrazică valorile generației anterioare, deci minimalismul e mai aproape de Gen Z. Desigur, să nu uităm de încărcătoare de telefon.”.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Casa Boema (@casaboema)

Gen Z la masă

Deși Gen Z înseamnă tineri sub 25 de ani, așadar cu venituri mai modeste, aceștia sunt cei mai influenți în ceea ce privește trendurile, dar și obiceiurile de consum. Dragoș Panait explică fenomenul astfel: „Toată lumea încearcă să țină pasul cu Generația Z, pentru că o asociază cu viitorul, așa că îi urmăresc tendințele. De aceea, locurile aparent simple, naturale, degajate, urbane, cool și confortabile au șanse ridicate de succes.”

Desigur, există destule restaurante care nu se încadrează în aceste direcții și care, totuși, au parte de un public bun, consecvent. „Un restaurant de fine dining, de exemplu, ar putea să nu fie primul pe lista unui tânăr de 20 de ani, ceea ce e de înțeles, dar există, în continuare, cerere pentru astfel de concepte, atât din partea consumatorilor, cât și a investitorilor”, spune Dragoș. „Ce e important când construiești un astfel de loc este, consider eu, să ții cont de valorile tinerilor, mai mult decât de preferințele lor. Nevoia de transparență, de incluziune socială, de utilizare responsabilă a resurselor planetei, toate acestea sunt principii promovate de Generația Z, care impactează HoReCa pe termen lung.”

Cât privește obiceiurile de consum, Dragoș menționează că „pandemia ne-a făcut să ne întoarcem spre valorile clasice, naturale și să acordăm o mai mare atenție alimentației, așa că oaspeții se orientează spre localuri pe care le simt autentice, de încredere, iar aceste valori trebuie să reiasă și din design. Mă refer aici la cromatica locului, la materialele folosite, la texturi etc.”

În plus, conform studiilor efectuate de Next Root Management Systems, aceștia au remarcat că oaspeții petrec mai puțin timp la masă decât înainte. Consultanții iau în considerare și acest factor, atunci când selectează mobilierul și realizează planul sălii. „De asemenea, pentru că pandemia ne-a învățat să gătim mai mult și să experimentăm cu diferite ingrediente, multe dintre localurile pe care le creăm în prezent au și o componentă de băcănie, de unde oaspeții își pot selecta produse atent curatoriate de noi”, subliniază Dragoș.

CITEȘTE ȘI: Barul care încearcă să evite risipa alimentară

Stilistica spațiului românesc

România stă bine la capitolul design de local, pentru că beneficiază de arhitecți talentați, care s-au implicat în modificarea industriei. „Referindu-mă la proiectele mele, Red Angus Steakhouse, realizat de către designerul Cristian Corvin, a fost o referință în HoReCa, la momentul reamenajării sale, în 2013. Fiindcă designul a fost unul timeless, locul a trecut prin modificări minore în timp, păstrându-se ca un punct de atracție pentru oaspeți”, povestește Dragoș.

restaurant instagram

Restaurantul Ohlala Pâtisserie/Next Root Management Systems

Cel mai recent proiect implementat de Next Root Management Systems, Ohlala Pâtisserie, are un design realizat chiar de de proprietari. „Alina Petrea, absolventă a prestigioasei școli Ritz Escoffier, din Paris, și soțul său, Sébastien Cazac au știut de la bun început care este cel mai bun ambient pentru sublinierea creațiilor lor și au creat singuri un loc minimalist, curat, delicat, cu ușoare accente de poveste, sugerate de către câteva elemente de decor, bine alese”, spune Dragoș.

Și Sebastian Mîndroiu subliniază că „nivelul de design de aici este mai bun decât ce găsești în Budapesta, Atena sau Sofia. Ca spații cu o stilistică aparte, aș mai adauga Velocita – gelateria deschisă pe Calea Victoriei care a atras foarte mulți clienți și a devenit extrem de repede un brand cunoscut. Și restaurantele Stadio, amenajate de biroul nostru, au aproape zece ani de existență. Cred că am reușit să creăm pentru ele un design italo-american, puțin industrial, puțin retro, care se potrivește la multe tipuri de public”.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Poesia (@restaurant_poesia)

Ce înseamnă un restaurant instagramabil?

Majoritatea utilizatorilor de social media postează des și experiențe din zona de lifestyle, care includ și ieșirile în oraș. Pe Facebook, Instagram Stories, Reels sau chiar în feed, utilizatorii devin practic ambasadori ai acestor locuri, povestind urmăritorulor lor despre experiența pe care o savurează.

Dragoș Panait explică că „atunci când vorbim despre un local instagramabil, foarte importante sunt jocurile de lumină, detaliile vizuale – florile de pe mese, accesoriile, orice dă suflet unui loc – și, bineînțeles, platingul. Mâncarea și felul în care este prezentată ea sunt vitale, pentru că, inevitabil, apar în imagini. Inclusiv farfuriile trebuie alese cu atenție, pentru a se încadra în estetica locului și pentru a arăta bine în poze. Eu mă feresc, de exemplu, de materialele care reflectă lumina sau care creează iluzii optice nedorite, atunci când le fotografiezi.”

De asemenea, din analizele făcute de Dragoș, acesta a observat că focusul este pe imaginea de ansamblu și pe starea pe care ți-o imprimă un loc. „Există multe restaurante de succes care, odată analizate cu atenție, s-ar dovedi incoerente din punct de vedere stilistic”, arată Dragoș.

Ce mai contează în povestea Instagram și social media este și nevoia majoră de autenticitate și de naturalețe. Sunt apreciate localurile care comunică în timp real, care dau dovadă de transparență și face publicul părtaș al activității lor. „Shootingurile profesionale sunt necesare pentru cei care vând online, prin website-uri proprii sau prin aplicații, însă ele funcționează mai bine atunci când sunt asociate cu poze real-time și cu imagini din bucătărie”, spune Dragoș.

„În aceeași direcție, conținutul generat de utilizator – fie că reprezintă imagini din restaurant sau cu preparatele – este extrem de util, deoarece ajută la construirea unui brand puternic”, completează el.

Sebastian Mîndroiu definește un restaurant instagramabil ca acela care crează o nevoie a clientului de a scoate telefonul, de a face o poză și de a o posta. „Instagramabil e despre modul în care omul se simte atunci/acolo și despre faptul că vrea să păstreze acel moment, fie pentru amintirea lui, fie pentru validare socială”, adaugă acesta.

Cât privește postările propriu-zise, Sebastian revine la ideea de diferențiator impus de proprietarii locului. „Dacă acel concept își propune să fie vizibil, oamenii vor fotografia design-ul. Dacă își propune să aibă o mâncare deosebită, oamenii vor poza mâncarea, plating-ul”, spune el. „Iar dacă restaurantul îți oferă o validare socială, cum e cazul restaurantelor foarte noi și cool, sau restaurantelor ceva mai scumpe, atunci oamenii se vor poza pe ei în locul respectiv. Desigur, sunt multe tipuri de clienți și fiecare restaurant are un mix din toate cele trei, dar motivele pentru care mergi într-un restaurant și alegi să faci o poză acolo intră în una din aceste categorii.”

CITEȘTE ȘI: Zero food waste: restaurantele românești care nu vor să creeze deșeuri



Text de

Oana Vasiliu

Jurnalist cu peste 10 ani de presă în continuă căutare de povești și oameni care schimbă lumea prin cultură și idei.

SPAȚIU|OVERVIEW

Ce putem afla despre Univers studiind undele radio?

De
Te-ai întrebat vreodată de ce savanții folosesc undele radio pentru a afla secretele cele mai ascunse ale Universului? Iată răspunsul.
TEHNOLOGIE|OVERVIEW

Windows 11: Îl instalezi sau mai aștepți?

De
Windows 11 arată mai bine și te-ar putea face mai productiv, dar cam atât.
SOCIETATE|OVERVIEW

Cum tratezi dezinformarea? Simptome, susceptibilitate, prevenție

De
De la începutul pandemiei de COVID-19, oamenii au căutat să înțeleagă ce se întâmplă și ce au de făcut. N-au găsit doar informații de încredere. Veștile false circulă repede.
SOCIETATE|STUDIU

De la banal la special. De ce ne atașăm de lucruri fără importanță?

De
„Spiralele psihologice ale specialului” pot face obiectele obișnuite să pară niște comori și pot explica modul în care se acumulează dezordinea.