8 alimente care distrug planeta. De ce cidrul e mai bun decât berea19 min read

Mâncarea are un impact puternic asupra planetei, însă sunt câteva idei pe care le poți aplica pentru a limita distrugerea.

Atunci când ai în farfurie o friptură mare de vită, o ceafă de porc suculentă sau un pui cremos cu brânză Gorgonzola, talia nu e singura care suferă. Vita, porcul, brânza și orezul sunt printre alimentele care poluează cel mai mult, generând o cantitate mare de gaze cu efect de seră. 

De vină e felul în care se face agricultură, ținând cont mai mult de profit și mai puțin de impactul pe care îl are asupra mediului. Agricultura este în top trei domenii poluatoare, alături de sectorul energetic și de transporturi.

În ultimele decenii, milioane de hectare de pădure au fost tăiate la ras pentru a face loc culturilor agricole, cu efecte puternice asupra mamiferelor, păsărilor și insectelor, unele dintre ele deja amenințate cu dispariția. În acest moment, „jumătate din suprafața locuibilăBreakdown of global land use today”, ourworldindata.org a planetei e folosită pentru agricultură, așa că nu e de mirare că mâncarea din farfurii e vinovată de un sfert „Reducing food’s environmental impacts through producers and consumers”, sciencemag.org din cantitatea de gaze cu efect de seră pe care o generează omenirea.

Deși problema e destul de spinoasă, măsurile luate până acum sunt destul de timide. De pildă, atunci când mergi la supermarket și citești etichetele produselor, e greu să-ți dai seama ce suprafață de pădure a fost defrișată, ori cât curent electric sau câtă apă s-a folosit pentru a fabrica tableta de ciocolată pe care o ai în mână. 

Totuși, cercetătorii au calculat care sunt alimentele cu cel mai mare impact asupra mediului și pe care recomandă să le cumperi cu moderație. Alt sfat ar fi să alegi produsele locale, nu pe cele din import, ca să eviți costurile de mediu asociate transportului.

Carnea de vită

Acest aliment apare de fiecare dată pe lista neagră a ecologiștilor, și nu e de mirare. Un studiu făcut de cercetători de la Universitatea Oxford„Reducing food’s environmental impacts through producers and consumers”, sciencemag.org spune că pentru producerea a 75 de grame de carne de vită, cam cât conține un hamburger, se degajă în atmosferă aproape opt kilograme de gaze cu efect de seră. Iar dacă mănânci câte un burger de vită o dată sau de două ori pe săptămână, la finalul unui an aduni 604 kg de gaze cu efect de seră – cam atât poluează o mașină care merge de la București la Paris.

Vacile au nevoie mult spațiu, astfel că în unele țări pădurile au fost tăiate pentru a face loc fermelor. Marea problemă, însă, e că aceste animale produc cantități uriașe de gaz metan în timpul digestiei: între 250 și 500 de litri„Methane emissions from cattle”, Journal of Animal Science de gaz metan pe zi, în funcție de rasă. De vină sunt bacteriile din sistemul lor digestiv, problemă pe care cercetătorii încearcă să o rezolve inclusiv încercând să schimbe microbiomul vacilor.„Altering the Gut Microbiome of Cattle: Considerations of Host-Microbiome Interactions for Persistent Microbiome Manipulation”, springer.com

În privința cărnii de vină, sunt voci destul de radicale. În noua lui carte How to Avoid a Climate Disaster, co-fondatorul Microsoft, Bill Gates, sugerează chiar că locuitorii țărilor dezvoltate ar trebui renunțe total la carnea de vită și să treacă pe variante sintetice de carne, care sunt ceva mai scumpe. Dacă toți am trece pe burgeri vegetali din mazăre, fasole și alte plante, în timp aceste produse vor deveni chiar mai gustoase decât vita, a spus miliardarul american într-un interviu.„Bill Gates: Rich nations should shift entirely to synthetic beef”, technologyreview.com

CITEȘTE ȘI: O să înlocuiască vreodată carnea de laborator tăiatul porcului?

Carnea de miel sau de capră

Mielul e aproape la fel de rău pentru planetă. O porție de 75 de grame de carne de miel înseamnă peste patru kilograme de gaze cu efect de seră, au calculat aceiași cercetători. Și aceste rumegătoare degajă destul de mult metan în timpul digestiei. De altfel, metanul reprezintă cam jumătate din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră de care sunt responsabile aceste rumegătoare. 

Românii nu sunt însă mari amatori de miel, pe care o consumă în special de Paște și, în cantități mici, ascunsă în compoziția pentru mici.

Foto: Getty Images

Brânza

Brânza, pentru că e preparat din lapte de vacă, de oaie sau de capră, este și ea responsabilă pentru o cantitate mare de gaz eliminat în atmosferă. Cantitatea aceasta diferă însă în funcție de tipul de brânză consumat.

Dacă îți plac aceste produse, încearcă să le alegi pe cele fabricile de la noi, și nu mai căuta etichete cu indicație geografică protejată care sunt importate de la mare distanță, pentru că în cazul lor se adaugă și poluarea cauzată de transport.

Pe lângă brânză, și untul poluează destul de mult, pentru că face parte din aceeași linie de produse, iar la fabricarea lui se utilizează o cantitate destul de mare de lapte. Cercetătorii au calculat că se produc de trei ori și jumătate„Comparative life cycle assessment of margarine and butter consumed in the UK, Germany and France”, springer.com mai multe gaze cu efecte de seră la fabricarea untului decât în cazul produselor tartinabile vegane, ca de exemplu unt vegan, zacuscă ori salată de vinete.

CITEȘTE ȘI: Mic tratat despre fermentație și legătura dintre microbi, fericire și modă sustenabilă

Carnea de porc

Dacă vrei să incluzi în alimentație carne, porcul nu e chiar cea mai rea opțiune, deși puiul ar fi și mai bun. Porcul produce o cantitate de patru ori mai mare de gaze cu efect de seră decât puiul, însă mult mai puțin decât vita sau mielul.

Concret, 75 de grame de carne de porc consumate o dată sau de două ori pe săptămână timp de un an duc la generarea a 140 de kilograme de gaze cu efect de seră. Cam jumătate din această cantitate vine din creșterea efectivă a porcilor, iar restul de procesarea, transportul, depozitarea și prepararea cărnii.

Foto: Larry Washburn/Getty Images

Ciocolata

Într-un clasament al deserturilor preferate, ciocolata ar prinde, clar, un loc în față. Românii consumă în medie 2,2 kilograme de ciocolată pe an, potrivit Eurostat, în creștere față de anii precedenți, dat undeva la coada clasamentului. . Elvețienii consumă 11 kilograme de ciocolată pe cap de locuitor pe an.

Pentru a satisface apetitul pentru dulce și, evident, pentru a-și crește profiturile, firmele care produc cacao au tăiat mii de hectare de pădure pentru a face loc plantațiilor. Coasta de Fildeș, de exemplu, a pierdut 80% din pădurea ei„The Real Price of a Chocolate Bar: West Africa’s Rainforests”, yale.edu în ultima jumătate de secol din cauza producției de cacao. La fel s-a întâmplat și în Ghana și Indonezia, iar efecte pentru biodiversitate sunt dure.

În general, pentru producerea unui kilogram de ciocolată sunt necesari până la 2.400 de litri de apă, și se degajă în atmosferă 34 de kilograme de dioxid de carbon. Ciocolata cu lapte este un pic mai prietenoasă cu mediul decât cea neagră, deoarece conține o cantitate mai mică de cacao.

Cafeaua

E greu să poți funcționa fără cel puțin o ceașcă de cafea pe zi, însă producerea acelei cești necesită în jur de 140 de litri de apă,„The Water Needed to Have the Dutch Drink Coffee”, waterfootprint.org pentru că arborele de cafea trebuie udat mult.

Problema cea mai mare însă este că porțiuni uriașe de pădure au dispărut pentru a pune în locul lor plantații de cafea. Unele branduri scriu acum pe etichete că fac eforturi pentru a proteja natura, susținând că sunt „bird friendly” sau că sunt parte a „rainforest alliance”, o alianță care își propune să lupte pentru păstrarea pădurilor tropicale.

O alternativă mai eco la cafea este ceaiul. O ceașcă de ceai consumată în fiecare zi generează doar 15 kilograme de gaze cu efect de seră într-un interval de un an. 

Foto: Lauri Patterson

Berea

O sticlă de jumătate de litru, băută zi de zi, înseamnă o cantitate de 243 de kilograme de gaze cu efect de seră generată la finalul unui an. 

Cerealele folosite în producerea berii au nevoie de apă, de îngrășământ chimic, de suprafețe mari de teren și de utilaje agricole care să le recolteze. Apoi, berea trebuie ambalată în doze de aluminiu sau în sticle, după care se transportă sute, chiar mii de kilometri, lucruri care contribuie la impactul pe care băutura îl are asupra mediului.

Sfatul ecologiștilor e cât se poate de direct: berea nu e aliment esențial, așa că poți renunța total la ea. Dacă vrem totuși să o consumi cu moderație, poți încerca să returnezi sticlele și să reciclezi cartoanele și dozele, dar și să le cumperi de la firme locale, pentru a reduce măcar costurile de mediu asociate transportului. Același sfat e valabil și la vin, care ar trebui și el cumpărat tot de la producători aflați în apropiere.

Cercetătorii ne mai spun și că băutura la sticlă e un pic mai prietenoasă cu mediul decât cea la doze de aluminiu. Însă dacă vrei să alegi alcoolul cu cel mai mic impact, o variantă ar fi cidrul.„Which is the most eco-friendly alcoholic drink?”, theguardian.com

Uleiul de palmier

Lista de probleme e,„8 things to know about palm oil”, wwf.org.uk și în cazul uleiului de palmier, destul de lungă. Zone întregi de pădure din Indonezia și Malaezia au fost rase pentru a planta, în locul lor, palmieri, iar acest lucru pune în pericol mai multe specii deja amenințate cu dispariția. 

La fel ca în cazul cafelei, unele branduri au început să spună că produsele lor nu conțin ulei de palmier, în timp ce altele susțin că aleg surse mai prietenoase cu natura. 

Uleiul de palmier e folosit peste tot, pentru că rămâne solid la temperatura camerei. Îl găsești în înghețată, dar și în pasta de dinți sau în produse cosmetice. E un bun înlocuitor pentru grăsimile trans, care sunt periculoase pentru sănătate, însă utilizarea lui ar trebui să se facă cu moderație, avertizează ecologiștii.