Foto: Claudiu Toanta / Fundația Conservation Carpathia

Cercetare românească (06.23). Pădurile, Delta și litoralul, mai bine păstrate pentru viitor23 min read

De Mădălina Cocea 07.07.2023

„Conservarea” a fost cuvântul-cheie în luna iunie: de la proiecte de refacere a pădurilor până la protejarea peștilor din Deltă și de pe litoral. Cercetările de luna trecută au mai arătat și efectele nefaste ale lipsei accesului la servicii de sănătate pentru romi. 

România se alătură celui mai mare proiect transfrontalier de refacere a ecosistemelor forestiere din Europa. Proiectul SUPERB„SUPERB, cel mai mare proiect transfrontalier de refacere a peisajelor forestiere din Europa”, carpathia.org are ca scop promovarea activităților de reconstrucție ecologică a ecosistemelor forestiere. 

România contribuie cu o arie demonstrativă situată în estul Munților Făgăraș, unde se dorește refacerea unei păduri naturale de tip făget, care fusese înlocuită cu o monocultură de molid din motive economice. Acțiunile de reconstrucție ecologică vor urmări întoarcerea la un sistem de pădure mixtă, puternică și cu un grad mare de biodiversitate.

Revenirea treptată a pădurii naturale pe locul monoculturii de molid este un proces de durată, care poate dura chiar și 20 de ani, precizează Fundația Conservation Carpathia, partener în proiectul coordonat de Institutul European al Pădurilor (EFI – European Forest Institute) și sprijinit de 90 de organizații de știință și practică forestieră din 20 de țări. În cadrul proiectului SUPERB, se vor desfășura activități de monitorizare, implicare a comunităților locale și educație. 

CITEȘTE ȘI: Cum a ajuns România să trimită râși la export? Interviu cu biologul Ruben Iosif 

Tot în domeniul conservării, cu focus pe speciile de sturioni și scrumbie din Delta Dunării, se implică și cercetătorii de la Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării și de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării Tulcea. Echipa de cercetători va contribui la refacerea populațiilor de sturioni și scrumbie și la protecția biodiversității în zonă, efectuând activități de monitorizare, cercetare și inițiere a proceselor de reproducere pentru aceste specii.Newsletter 66, mcid.gov.ro 

În plus, oamenii de știință lucrează cu școli și licee din zonă pentru a educa noua generație cu privire la importanța protejării mediului și a diversității speciilor în Delta Dunării.

Sateliții, folosiți în agricultură și monitorizarea litoralului

La Universitatea Transilvania din Brașov se va crea un Centru Român de Excelență pentru Inteligența Artificială în Agricultură. Acest centru„Inaugurare Centrul Român de Excelență pentru Inteligența Artificială pe Date de Observare a Terrei pentru Agricultură”, unitbv.ro se va axa pe utilizarea inteligenței artificiale și a datelor de observare a Terrei pentru a îmbunătăți gestionarea terenurilor agricole și a eficienței producției agricole. Echipa de cercetare a centrului își propune să îmbunătățească modernizarea agriculturii și să ajute România să își folosească mai bine capacitatea sa agricolă. 

În prezent, potențialul agricol al României este în mare parte neexploatat, din cauza tehnologiilor învechite, a degradării solului și dificultății de accesarea a fondurilor necesare pentru modernizare. Specialiștii din Brașov vor putea oferi informații utile fermierilor și instituțiilor interesate, precum hărți detaliate privind starea și sănătatea culturilor agricole. Ei vor colabora cu universități din Franța și Italia pentru a aduce expertiză și cunoștințe în domeniu. 

Secetă în România și Bulgaria, văzută din satelit, 2022. Sursă: Uniunea Europeană, imagini Copernicus Sentinel-2

Tot de terenurile agricole se ocupă și cercetătorii de la Universitatea Ovidius din Constanța, în parteneriat cu Universitatea din București și instituții din Statele Unite. Într-un proiect finanțat de NASA,„Comunicat de presă | Universitatea Ovidius din Constanța implicată într-un proiect finanțat de NASA”, univ-ovidius.ro aceștia vor analiza efectele agriculturii asupra peisajului în Europa post-socialistă. 

Echipa de cercetare va efectua analize de teren în opt județe din România, cu scopul de a evalua modul în care fermierii români utilizează și accesează fondurile europene, și cum acestea influențează productivitatea și dezvoltarea agriculturii. În cadrul analizelor de teren, savanții vor realiza cartări și evaluări ale terenurilor agricole, vor actualiza imagini satelitare și vor intervieva fermierii și locuitorii locali pentru a înțelege mai bine modul de utilizare a terenurilor și impactul fondurilor europene în agricultură. De asemenea, vor avea întâlniri cu reprezentanții instituțiilor-cheie din domeniu pentru a obține perspectiva lor asupra acestor teme. 

Din satelit, cercetătorii de la Universitatea din București privesc și spre coastele mărilor și oceanelor,„Date satelitare pentru managementul zonelor costiere în contextul schimbărilor climatice, obținute în cadrul programului european „ESA Coastal Erosion”. Grupul de Cercetări Costiere din cadrul Facultății de Geografie a UB, implicat în cercetări”, unibuc.ro folosind observațiile pentru a monitoriza și preveni eroziunea costieră. Aceștia au colaborat cu 70 de organizații din șase țări europene pentru a monitoriza 4.500 km de coastă. 

Descoperirile cercetătorilor au arătat că unele zone au fost mai afectate de eroziunea costieră decât s-a anticipat inițial. Eroziunea costieră poate duce la pierderea habitatelor naturale, la degradarea infrastructurii costiere precum plaje, diguri și alte construcții, precum și la creșterea riscului de inundații. 

Studiul a evidențiat necesitatea unor acțiuni urgente pentru protejarea coastelor și conservarea ecosistemelor din aceste zone. Echipa a furnizat informații esențiale administratorilor litoralului pentru a dezvolta strategii de protecție și prevenire a eroziunii costiere. 

Tot cu ajutorul imaginilor din satelit, Florin Tătui, conferențiar la aceeași facultate, a observat un fenomen periculos în Marea Neagră: curenții rip.„Despre curenții rip, pericolul ascuns de pe plajele românești ale Mării Negre, cu cercetătorul Florin Tătui, conferențiar la Facultatea de Geografie a UB”, unibuc.ro Conform studiilor, în fiecare an aproximativ 30 de persoane pierd viața ca urmare a acestor curenți, iar alte sute de persoane sunt salvate în ultimul moment. Zonele cele mai afectate de curenții rip sunt identificate ca fiind Eforie Nord, Costinești, 2 Mai, Jupiter-Venus și Saturn, unde numărul incidentelor este semnificativ mai mare.

CITEȘTE ȘI: Ucigașii tăcuți din Marea Neagră: curenții rip te trag spre ape mai adânci

Curenții rip din Marea Neagră se caracterizează prin puterea lor devastatoare și viteza cu care se deplasează. Pot dezvolta viteze medii de aproximativ 0,4-0,5 metri pe secundă, iar în cazuri extreme, viteze maxime instantanee de 1,5-1,6 metri pe secundă. Acești curenți îi pot îndepărta de mal chiar și pe cei mai buni înotători. 

Majoritatea românilor nu au auzit de campaniile de screening

Cel mai probabil, avertismentele de pericol ar fi oricum ignorate – pare să fie concluzia celui mai recent Barometrul de sănătate publică, realizat de Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale “Ion I.C.Brătianu”, sub egida Secției de Științe Medicale a Academiei Române.„Barometrul de sănătate publică, ediția a III-a, iunie 2023”, ispri.ro 

Barometrul relevă faptul că doar 27% dintre români își pot aminti măsurile de sănătate propuse de guvern în ultimii ani. Procentul scăzut arată o lipsă de informare și conștientizare în rândul populației cu privire la politicile și inițiativele privind sănătatea publică. 

Studiul a analizat percepțiile românilor referitoare la sănătate. S-a constatat că majoritatea celor care își amintesc de astfel de măsuri le au în vedere în special pe cele legate de gestionarea pandemiei (58%), în timp ce numai 9,2% amintesc de alte campanii pentru sănătatea publică, cum ar fi programe de screening sau de prevenire a anumitor boli. 

Sursă: Barometrul de sănătate publică, iunie 2023

Barometrul mai arată că 76% dintre respondenți se simt bine sau foarte bine din punct de vedere al sănătății, dar 30% fumează zilnic sau ocazional, 43% consumă alcool cel puțin o dată pe săptămână, 4% consumă substanțe interzise cel puțin o dată pe lună și 54% consumă alimente nesănătoase și băuturi carbogazoase cel puțin o dată pe săptămână.

Pentru a preveni astfel de stil de viață nesănătos, cercetătorii de la Universitatea Ovidius din Constanța dezvoltă„Comunicat de presă | Universitatea Ovidius din Constanța a participat la a doua întâlnire transnațională în cadrul proiectului european PLAYS”, univ-ovidius.ro un program de educație sportivă care include și aspecte privind alimentația sănătoasă, folosirea muzicii și dansului pentru creșterea stimei de sine și incluziunea persoanelor cu nevoi speciale. 

Activitatea face parte dintr-un proiect european mai larg – PLAYS (Practical Learning to Advance Youngsters in Sport) –, care își propune dezvoltarea deprinderilor de bază ale copiilor, cum ar fi abilitățile motrice și psihomotorii. Echipa de specialiști implicată și-a propus să pună accentul pe aspectul distractiv al activităților, în detrimentul competiției.

Discriminarea reduce viața romilor cu 10-15 ani

Dacă proiectul constănțean își propune să promoveze și incluziunea socială, o cercetare de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj arată cât de dăunătoare este lipsa acesteia: romii din județul Maramureș au o speranță de viață cu 10-15 ani mai mică față de restul cetățenilor. Acest lucru este cauzat, în mare parte, de accesul limitat la servicii medicale de calitate și condițiilor precare de muncă și locuire, spun cercetătorii din echipa Precwork.„Echipa PRECWORK a finalizat documentul de analiză și recomandări, care va fi  trimis autorităților locale din Maramureș și celor naționale”, news.ubbcluj.ro Romii se confruntă cu o discriminare persistentă în ceea ce privește accesul la servicii de sănătate, fiind adesea marginalizați și excluși din sistemul medical.

Un alt aspect evidențiat de studiu este migrația pentru muncă în străinătate, care se manifestă și printre romi. Cu toate acestea, beneficiile aduse de această migrație sunt limitate pentru romii rămași acasă. Chiar dacă procentul de migrație în străinătate este similar cu cel al majorității din Baia Mare, romii nu beneficiază în aceeași măsură de oportunitățile economice și sociale oferite de această migrație. Despărțirea de familie și comunitate, adaptarea la un mediu nou și discriminatoriu, precum și lipsa unui sprijin adecvat pentru reintegrare sunt doar câteva dintre provocările cu care se confruntă romii în această situație.

Foto: Fitbit

Smartwatch-ul te poate salva de boli grave

Sunt cu adevărat folositoare pentru utilizatori datele colectate prin smartwatch-uri, trackere de fitness și alte gadgeturi asemănătoare? România participă la un proiect finanțat de Uniunea Europeană,„Multidisciplinary Expert System for the Assessment & Management of Complex Brain Disorders”, cordis.europa.eu care va folosi aceste date, în conjuncție cu inteligența artificială, pentru a îmbunătăți diagnosticul și tratamentul pentru pacienți care suferă de boli precum epilepsie, demență sau alte probleme neurologice grave. Datele colectate de la gadgeturile smart vor fi agregate împreună cu surse precum date medicale anonimizate din spitale și baze de date deja existente, pentru a fundamenta mai bine deciziile medicale, pentru a observa cât de eficiente sunt tratamentele și pentru a putea detecta mai rapid problemele de sănătate. Cu ajutorul acestor informații din lumea reală, de la tipuri de pacienți cât mai diverși, cercetătorii pot realiza experimente digitale pentru a-și testa diversele ipoteze, pot identifica din timp anumite „semne” legate de tulburări cerebrale complexe și pot crea și îmbunătăți tratamentele personalizate, specifice fiecărui individ. 

Securitatea datelor personale colectate prin intermediul gadgeturilor rămâne însă o problemă. Dar o soluție posibilă este dezvoltată„Newsletter no.67”, www.mcid.gov.ro de cercetătorii de la Institutul pentru Fizica Materialelor. Soluția se bazează pe un tip de dispozitiv numit memristor. Pentru că aceste mici dispozitive pot “memora” starea de rezistență, ele imită modul în care neuroni și sinapsele funcționează în creierul uman. 

Utilizând straturi subțiri din oxid de indiu, galiu și zinc, cercetătorii de la Măgurele au dezvoltat rețele de memristori, care sunt deosebit de utile, în special, în domeniul securității cibernetice. Dispozitivele de securitate cibernetică bazate pe memristori sunt aproape imposibil de penetrat de către atacurile cibernetice tradiționale, datorită complexității lor. În plus, memristorii furnizează o putere de calcul suficientă pentru a susține aplicații avansate de inteligență artificială, deschizând astfel noi oportunități în acest domeniu.

La ce vârstă se câștigă Oscarul

Un studiu recent publicat în „Revista română de sociologie”„Vârsta perfectă pentru un premiu Oscar: diferențele de gen și vârstă dintre câștigători”, revistadesociologie.ro analizează diferențele de vârstă și de gen ale câștigătorilor premiului Oscar. Alexandra-Ramona Mosor, doctorandă de la Universitatea din București, relevă faptul că actrițele câștigă, în general, premiul Oscar la vârste mai mici decât actorii. Vârsta medie pentru categoria Cel mai bun actor într-un rol principal este de 45 de ani, în timp ce pentru categoria Cea mai bună actriță într-un rol principal este de 37 de ani.

Vârsta câștigătorilor premiului Oscar poate fi corelată cu atributele specifice genului. De exemplu, actrițele tinere pot primi recunoaștere pentru aspectul lor fizic, în timp ce, în cazul actorilor bărbați, prestigiul este mai important.



Text de

Mădălina Cocea

„Traduce” știința pe înțelesul publicului și ajută cercetătorii să comunice mai bine cu publicul larg, mediul de afaceri și presă. Povestește de ce și cum face asta pe comunicarestiintifica.ro

ȘTIINȚĂ|OVERVIEW

Primul dinozaur a fost atestat științific acum exact 200 de ani

De
Prezentarea lui Megalosaurus într-o conferință științifică de la Oxford din 1824 a deschis calea către Jurassic Park.
ȘTIINȚĂ|BOOK CLUB

Mai putem avea încredere în Modelul Standard al fizicii?

De
Brian Cox vine în România pe 3 aprile. Până atunci, iată un fragment din cartea „De ce E=mc2”, tradusă recent în limba română.
ȘTIINȚĂ|RO-CERCETARE

Cercetarea românească în ianuarie. România participă la un studiu istoric al undelor gravitaționale

De
Agenția Spațială Europeană a dat undă verde misiunii spațiale LISA, la care participă și România, în încercarea de a înțelege mai bine undele gravitaționale. Un cercetător de origine română a proiectat un nou tip de baterii. Au fost descoperite oase de dinozaur în stare foarte bune și s-a făcut o analiză completă a  tuturor imnuri naționale ale României.
ȘTIINȚĂ|FYI

Sci-Memo: Ingenuity, primul vehicul care a zburat în atmosfera unei alte planete, și-a încetat misiunea

De
Drona Ingenuity, ajunsă pe Marte odată cu roverul NASA Perseverance, a efectuat al 72-lea și totodată ultimul zbor în atmosfera Planetei Roșii.