Cercetarea românească în aprilie: ce te-ar convinge să mănânci insecte?13 min read

În aprilie, cercetătorii români au dezvăluit cum AI-ul poate contribui la starea de bine a albinelor, cum pot fi folosiți microbii pentru a reduce deșeurile miniere toxice și cum arată un vulcan noroios pe dinăuntru.

România participă la eforturile internaționale de a face din fuziunea nucleară o sursă viabilă de producere a energiei electrice. Spre deosebire de fisiune, procesul din centralele nucleare actuale, fuziunea nu generează deșeuri radioactive pe termen lung și nu prezintă riscul unor accidente precum cel de la Cernobîl. Provocarea este însă una tehnologică, pentru că trebuie găsite materialele care să reziste la temperaturile extreme din interiorul reactoarelor. 

Recent, noul reactor experimental JT-60SA din Japonia, la care România contribuie alături de UE și alte țări, a stabilit un record, obținând cel mai mare volum de plasmă superîncălzită, gazul „carburant” al reacției de fuziune. Experimentele vor continua în următorii ani pentru ca savanții să înțeleagă și îmbunătățească parametrii de funcționare. Cunoștințele acumulate la JT-60SA vor ajuta la finalizarea reactorului ITER din Franța, de două ori mai mare, care ar putea demonstra, până în 2050, că energia din fuziune poate fi produsă la scară industrială.// Fusion-energy quest makes big advance with EU-Japan reactor, europa.eu //

CITEȘTE ȘI: „Soarele artificial” din Coreea de Sud a funcționat pentru 48 de secunde la 100 de milioane °C

Foto: Proiectul NEMO

Deșeuri miniere eliminate cu ajutorul microbilor

Anual, în Europa sunt produse peste 600 de milioane de tone de deșeuri din minerit. De obicei, acestea ajung de cele mai multe în iazuri de decantare, de unde pot contamina solul și apele. Un proiect european de cercetare, la care au participat cercetători români, vrea să rezolve problema folosind microbi. Proiectul european NEMO a testat o tehnică promițătoare, numită biolixiviere. Aceasta folosește microorganisme pentru a extrage metale valoroase (nichel, metale rare) din reziduurile miniere. Restul deșeurilor devin mai puțin toxice și pot fi transformate în materiale reutilizabil, cum ar fi aditivi pentru ciment.// The riches in Europe’s mountains of metals waste, europa.eu //

O altă problemă a industriei miniere, de data aceasta legată de producerea aluminiului, este acumularea reziduurilor toxice de bauxită. În prezent, doar 3% din aceste reziduuri periculoase pentru mediu sunt refolosite, restul fiind depozitate. Un alt proiect european, la care participă compania românească Alumn SA, a demonstrat la scară pilot o serie de tehnologii care transformă reziduurile de bauxită în produse utile, precum agregate ușoare, lianți, aliaje, și chiar recuperează metale rare, ca scandiu și galiu. Rezultatele arată că prin combinarea acestor tehnologii se poate ajunge la o valorificare completă a reziduurilor de bauxită, deschizând calea către o producție de aluminiu fără deșeuri.// Aluminium processing takes on new lustre, europa.eu //

Foto: uvt.ro

AI pentru starea de bine a albinelor

Prima bază de date exhaustivă a polenizatorilor din România a fost creată cu ajutorul studenților de la Universitatea de Vest din Timișoara. Polenizatorii precum albinele, fluturii sau musculițele sunt esențiali pentru ecosisteme și producția de hrană, însă în ultimii ani populațiile lor au scăzut dramatic, amenințând biodiversitatea și securitatea alimentară. Baza de date creată cuprinde 1.200 de specii de polenizatori prezente în România. Pe baza acestor informații, WWF România a putut identifica 109 specii prioritare care necesită protecție de urgență din partea autorităților.

Dacă îți pasă de sănătatea acestor insecte, oamenii de știință implicați în proiect te sfătuiesc să cultivi plante pe care albinele le iubesc și să eviți pesticidele chimice.// Studenții CBG, implicați într-o acțiune de pionierat pentru România – UVT, uvt.ro //

CITEȘTE ȘI: Polenizatorii prosperă în orașe, în ciuda declinului global 

Și cercetătorii de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca sunt preocupați de albine. Ei au contribuit la crearea unui sistem de monitorizare automată a stării de sănătate a coloniilor de albine, bazat pe inteligență artificială. Alături de echipe din mai multe țări europene, echipa a instalat tehnologii de măsurare în 64 de stupi. Oamenii de știință au colectat informații precum numărul și greutatea albinelor și nivelul de zgomot. Au introdus și o „lovitură” electromagnetică controlată care a cauzat vibrații, pentru a vedea reacțiile coloniilor. În final, au fost monitorizate aproape 400 de colonii. Pe baza acestor date, cercetătorii au dezvoltat algoritmi care pot detecta problemele coloniilor și pot trimite alerte apicultorilor. De asemenea, algoritmii generează sfaturi personalizate pentru fiecare situație. Proiectul a creat și hărți cu zonele potrivite pentru albinărit în Europa și un „peisaj virtual”, ca simulator pentru apicultori.// Data-driven support for Europe’s beekeepers, europa.eu //

A Geophysical Investigation of the Pâclele Mici Mud Volcano in Romania Using Deep Geoelectrical Surveys

Prima hartă 3D a unui vulcan noroios

Cercetătorii de la Institutul Național de Fizică a Pământului au realizat prima hartă 3D geoelectrică a vulcanului noroios Pâclele Mici din România. Vulcanii noroioși sunt greu de studiat din cauza conductivității foarte ridicate, care împiedică penetrarea curentului electric la adâncime. Noul echipament a permis injectarea unui curent puternic și înregistrarea completă a undelor electrice propagate. Rezultatele arată o zonă activă de rezistivitate foarte scăzută, corespunzând probabil unei acumulări de fluid bogat în sare, precum și posibile „conducte” ale sistemului vulcanic. Datele sugerează existența unui culoar vertical care alimentează manifestările de la suprafață, dar corelarea dintre acestea și structurile subterane este doar parțială.// A Geophysical Investigation of the Pâclele Mici Mud Volcano in Romania Using Deep Geoelectrical Surveys, Applied Sciences //

Două romane vechi românești sunt traduceri adaptate

Un studiu recent al cercetătoarei Andreea Teliban aduce lămuriri importante privind autorii reali ai unor opere literare românești considerate până acum originale. Este vorba despre romanele Catastihul amorului și La gura sobei, apreciate ca fiind scrise de același autor român, inițial necunoscut, în secolul al XIX-lea. Romanele fuseseră redescoperite de istoricul literar Dumitru Bălăeț în anii 1970, atribuite lui Radu Ionescu și învăluite de o nouă importanță. Au fost numite „primul metaroman românesc”, „primul antiroman românesc”, iar Mircea Cărtărescu a scris despre Catastihul amorului că „în perspectiva postmodernității și din punct de vedere strict teoretic acest volum ar putea deveni una dintre cele mai importante scrieri în proză din întreg secolul al XIX-lea”. 

Andreea Teliban a demonstrat însă originea franceză a textelor. Acestea sunt, de fapt, traduceri ale unor romane semnate de autorii francezi Pierre Véron și Paulin Niboyet. Traducătorii anonimi au adaptat operele pentru publicul autohton, înlocuind numele și elementele culturale specifice cu unele românești.// La curțile documentului. Două proze franțuzești în traducere românească: „Catastihul amorului” și „La gura sobei”,  Observator Cultural //

Ce te-ar convinge să mănânci insecte?

Cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, alături de parteneri internaționali, vor examina factorii care determină adoptarea proteinelor alternative precum carnea cultivată sau mâncarea bază pe insecte în Europa. Proiectul de cercetare acoperă cinci țări cu obiceiuri alimentare diverse, Austria, Franța, Irlanda, Norvegia și România, și își propune să facă lumină asupra factorilor care ar determina acceptarea socială a unor înlocuitori de carne. Echipa UBB, alcătuită din Ruxandra Malina Petrescu-Mag și Crina Petrescu, va investiga factorii care influențează alegerile gastronomice: de la cei sociali, culturali, legislativi, economici, până la cei psihologici, de etică și ideologici.// UBB se alătură proiectului ComMEATted pentru o alimentație mai sustenabilă în Europa, NewsUBB //

CITEȘTE ȘI: Dieta pe bază de insecte: ce spun studiile