alashi/Getty Images
Este carnea sintetică o soluție viabilă pentru viitorul alimentației?23 min read
Carnea cultivată în laborator se vinde deja în Singapore și tocmai a primit aprobare pentru producere și comercializare în SUA. În schimb, România și alte state din Europa vor s-o interzică.
Pe 14 iunie, la audierea în comisiile parlamentare pentru preluarea portofoliului, Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunţat că va depune în Parlament Legea cărnii şi a produselor din carne. Proaspătul ministru a menționat că aceasta va impune rafturi separate de carne, etichetare corectă şi interzicerea grăsimilor animale în produsele procesate din carne, așa cum prevede deja Legea laptelui şi a produselor lactate.
La doar câteva zile după acest anunț, șapte parlamentari PSD, printre care și ministrul actual al Agriculturii, au depus „Proiect PSD: Interzicerea comercializării pe piaţa internă a cărnii sintetice obţinută în laborator din celulele de la animale”, agerpres.ro Printre alte prevederi, este propusă și interzicerea, pe piața internă, a comercializării cărnii sintetice obținute în laborator din celulele animalelor.
CITEȘTE ȘI: O să înlocuiască vreodată carnea de laborator tăiatul porcului?
Și Guvernul Italiei a anunțat la sfârșitul lunii martie un proiect legislativ prin care urmărește interzicerea cărnii sintetice și a altor alimente produse în laborator, susținând că aceste măsuri sunt necesare pentru a proteja „Italy moves to ban lab-grown meat to protect food heritage”, bbc.com Dacă propunerile legislative vor fi adoptate, încălcarea interdicției va atrage amenzi de până la 60.000 de euro. Francesco Lollobrigida, responsabilul ministerului agriculturii și suveranității alimentare, a susținut această inițiativă pe baza „importanței tradiției alimentare” a Italiei.
Asociațiile de fermieri au salutat „‘Frankenstein food’: Why Italy’s crusade against cultured meat probably won’t work”, euronews.com însă organizațiile care promovează bunăstarea animalelor au criticat interdicția. Carnea produsă în laborator reprezintă o soluție pentru protejarea mediului și reducerea emisiilor de carbon, au subliniat activiștii de mediu.
Pe de altă parte, pe 21 iunie, Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii a dat verde companiilor Upside Foods și Good Meat – doi producători de carne sintetică – pentru a produce și vinde pe teritoriul SUA produse de pui crescute sau „Lab-grown meat is cleared for sale in the United States”, edition.cnn.com În Singapore, acest lucru „No-kill, lab-grown meat to go on sale for first time”, theguardian.com
Alte țări nu par să se grăbească să treacă la consumul în masă de carne produsă în laborator, deși, la o primă vedere, comercializarea pe scară largă ar veni cu o serie de avantaje importante, precum diminuarea impactul uman asupra mediului și reducerea suferinței animalelor. Totuși, potrivit estimărilor, carnea cultivată în laborator ar putea fi găsită în restaurantele americane abia la sfârșitul anului 2023, iar în magazinele alimentare și în centrele de vânzare cu amănuntul, „Study: Lab-Grown Meat Potentially Worse for Environment than Retail Beef”, foodinstitute.com
alashi/Getty Images
Ce este carnea sintetică?
Carnea sintetică mai este cunoscută și sub denumirile de carne cultivată în laborator, carne curată, carne de origine animală, carne de cultură sau carne analog. Este un produs alimentar realizat in vitro, fabricat prin creșterea celulelor animale într-un mediu de cultură. Procesul implică prelevarea unor celule stem sau celule musculare de la un animal viu, care sunt apoi cultivate într-un mediu de laborator cu ajutorul unor bioreactoare, pentru a dezvolta țesut muscular. Acest țesut poate fi ulterior folosit pentru a crea produse alimentare asemănătoare cărnii, cum ar fi hamburgeri, chiftele sau cârnați. „Practic, este o replică a ceea ce produce un animal crescut în mod natural”, spune Eric Stevens, Executive Chef la restaurantul Rekolta.
Primul pas important în dezvoltarea cărnii sintetice a fost făcut de Dr. Mark Post, un profesor olandez de fiziologie vasculară de la Universitatea Maastricht. În august 2013, echipa condusă de Dr. Post a prezentat primul burger din carne produsă în laborator, numit „First hamburger made from lab-grown meat to be served at press conference”, theguardian.com
Reușita a evidențiat potențialul de a oferi o alternativă sustenabilă la cărnurile tradiționale. De atunci, mai mulți cercetători, companii și start-up-uri din întreaga lume au continuat să lucreze la dezvoltarea și îmbunătățirea tehnologiilor de producție a cărnii sintetice.
08 august 2018, Israel. Fondatorul startup-ului Aleph Farms, Didier Toubia, ține în mâini un vas Petri și o farfurie cu friptură. Vasul Petri conține anumite celule stem ale unei vaci din care o friptură va fi crescută în laborator în trei până la patru săptămâni. Foto: Ilia Yechimovich/picture alliance via Getty Images
Carnea de laborator, mai sigură de consumat decât carnea convențională?
„Toate studiile realizate până în prezent au concluzionat că nu există niciun fel de pericol pentru oameni să consume carne sintetică”, spune Eric Stevens. „Carnea de laborator are aceiași aminoacizi și valori nutriționale identice cu oricare alt tip de carne de proveniență naturală găsită în comerț”, adaugă Stevens. „Mai mult, carnea sintetică ar putea fi chiar mai valoroasă nutrițional și mai sigură pentru sănătatea umană decât cea naturală, întrucât cea din urmă este adesea tratată cu antibiotice și poate să provină de la animale cu o dietă săracă.”
„Studii recente arată cât de mult depinde tipul de grăsimi pe care le produce un animal de hrana pe care o consumă în timpul vieții”, spune expertul culinar. „Carnea de vită hrănită cu iarbă, de exemplu, va conține Omega 3 și Omega 6, la fel ca un pește. În schimb, carnea unui animal provenit dintr-o fabrică unde a fost hrănit cu porumb, va crea mult „Grain-Fed vs Grass-Fed Beef- What’s the Difference?”, union.ces.ncsu.edu
Evident, atunci când se va trece la producția în masă a cărnii sintetice, va fi nevoie de o transparență totală a conținutului și valorilor nutriționale, astfel încât consumatorul să știe că optează pentru un produs de calitate superioară.
Ceea ce îl preocupă, mai degrabă, pe Eric Stevens, sunt gustul și textura cărnii, aproape imposibil de replicat, în prezent, cu tehnologiile actuale. Julia Horowitz, un fost reporter CNN care a încercat o chifteluță pe bază de celule făcută de companie britanică Ivy Farm Technologies, a găsit-o „un pic densă și mai mică – nu tocmai versiunea clasică pe care ți-o imaginezi că se topește în gură la un restaurant italian”. Însă tot ea a remarcat că avea gust de carne tradițională, iar aroma era „Lab-grown meat could be served up for dinner soon. What does it taste like?”, edition.cnn.com
Iar un reporter CNET care a încercat puiul cultivat de la Upside Foods a spus că „de fapt, acesta are” „I Tried Cultured Meat: Is It The Future of Food?”, youtube.com Alții care au încercat puiul cultivat de la Good Meat, aprobat pentru vânzare în Singapore în 2020, au avut o „We taste-tested GOOD Meat’s cultivated chicken. Here’s our verdict”, agfundernews.com
Carnea sintetică, responsabilă cu mediul și cu bunăstarea animalelor
Populația umană continuă să se extindă și, potrivit estimărilor ONU, până în 2050 ar putea să atingă „World population projected to reach 9.8 billion in 2050, and 11.2 billion in 2100”, un.org E lesene de înțeles de ce, în aceste condiții, carnea sintetică ar putea redefini viitorul alimentației. Sursele de alimente tradiționale nu vor putea ține pasul cu această expansiune.
Creșterea cărnii din celule înseamnă și că oamenii pot consuma carne fără a fi nevoiți să sacrifice animalele. Producătorul „Progress for people, animals, and planet”, upsidefoods.com spune că celulele pe care le adună dintr-un ou de găină fertilizat sunt stocate în banca sa de celule și pot fi folosite timp de cel puțin zece ani. Celulele animale pot proveni din biopsii de animale sau chiar din pene, printre alte surse.
Există și considerente de mediu. Agricultura, în special cea animală, este responsabilă pentru o cantitate semnificativă de emisii de gaze cu efect de seră, care contribuie la schimbările climatice. Consumul de carne generează un echivalent anual de dioxid de carbon de 1,1 tone în medie, „Fact check: How bad is eating meat for the climate?”, dw.com Carnea sintetică ar reduce semnificativ această amprentă de carbon.
CITEȘTE ȘI: Cum să-ți faci un burger din plante și, în același timp, să salvezi planeta?
Înlocuirea cărnii produse natural cu cea sintetică ar putea avea și alte avantaje, printre care scăderea incidenței bolilor de origine alimentară și reducerea posibilității de transmitere a bolilor zoonotice.
07 aprilie 2021, Baden-Wuerttemberg, Reutlingen, Germania. Janis Wollschlager, doctorand la Universitatea de Chimie Aplicată Reutlingen, umple o imprimantă 3-D pentru a produce carne artificială. El cercetează cultivarea cărnii artificiale. Foto: Bernd Weißbrod/picture alliance via Getty Images
Argumentele scepticilor: studii prea puține, preț prohibitiv și hibe ascunse
Primul burger din lume fabricat în laborator din carne sintetică a costat în 2013 doar 263.400 de lire sterline (asta înseamnă aproximativ 308.000 de euro sau 335.624 de dolari). De-atunci încoace, zeci de companii din întreaga lume au încercat să găsească soluții pentru a introduce pe piață carne in vitro la prețuri accesibile.
Până acum, doar Eat Just a reușit să obțină aprobarea produsului pentru vânzarea publică, după ce autoritățile de reglementare din Singapore – singura țară din lume care permite vânzarea cărnii cultivate în laborator, cum arătam mai sus – au dat undă verde în decembrie 2020 puiului sintetic produs de ei.
Dar este încă deloc aproape de a fi disponibil pe scară largă. Nuggeții de pui creați în laborator s-au regăsit, pentru scurt timp, în meniul unui club privat din Singapore, în 2021. Parteneriatul a durat numai câteva luni.
Totuși, inițiativele de comercializare în masă, la prețuri decente, încep să apară. Huber’s Butchery, unul dintre principalii producători și furnizori de produse din carne de înaltă calitate din Singapore, este prima măcelărie din lume care vinde și servește „Taste cultivated meat at Huber’s Butchery”, goodmeat.co Doritorii pot servi un sandviș cu pui și un fel de paste cu pui, doar o dată pe săptămână, iar locurile la mese sunt limitate. Prețul pastelor cu pui făcute din astfel de carne este de 18,50 dolari singaporezi (adică puțin peste 1.000 lei).
Un alt dezavantaj al cărnii sintetice este și reticența și rezistența la nou a consumatorilor. „Attitudes to in vitro meat: A survey of potential consumers in the United States”, journals.plos.org a constatat că, în timp ce două treimi dintre persoanele chestionate erau dispuse să încerce carnea cultivată în laborator, doar una din trei ar fi consumat-o ca înlocuitor obișnuit al cărnii convenționale. Pe de altă parte, carnea sintetică ar putea juca un rol esențial în explorarea „ESA investigates cultured meat as novel space food”, esa.in
Există și temeri potrivit cărora ar putea apărea, pe viitor, consecințe necunoscute asupra sănătății – de exemplu, posibilitatea ca aceste celule cultivate în laborator să sufere modificări care să le facă mai susceptibile la dezvoltarea celulelor canceroase. Nu există dovezi științifice că acest lucru „The Problem With Eating Lab-Grown Meat”, medium.com
Pe de altă parte, un nou studiu intradepartamental de la Universitatea din „Environmental impacts of cultured meat: A cradle-to-gate life cycle assessment”, biorxiv.org (PDF) are nu a fost încă evaluat de către experți, susține că noul tip de carne poate fi de până la 25 de ori mai nociv pentru mediu decât carnea de vită naturală, crescută pe pășuni. Studiul a analizat emisiile de dioxid de carbon rezultate din procesul de purificare dintr-un laborator care produce carne sintetică.
Carnea sintetică, mărul discordiei între tradiție și sustenabilitate
Până în prezent, Uniunea Europeană nu a autorizat vânzarea cărnii sintetice, însă dacă o va face, produsele europene de acest fel vor putea fi comercializate în statele membre în conformitate cu principiile liberei circulații a produselor și serviciilor.
Eric Stevens crede că reticența autorităților nu are la bază o îngrijorare legată de siguranța alimentară a unui astfel de produs, ci mai degrabă are legătură cu teama că mărcile tradiționale ar putea fi amenințate cu dispariția. „Inițiativele parlamentare din Italia și România vin ca o încercare de a proteja producția regională, nu cred că sunt preocupări reale legate de sănătate.”
Un lucru este cert: sursele și obiceiurile tradiționale de hrană ar putea deveni în curând nesustenabile pentru o populație în continuă creștere, iar omul va trebui să caute alternative, fie că e vorba de consumul cărnii sintetice, de o dietă vegetariană sau una flexitariană.
