Știința românească în 2022: Studii despre etica AI, mini-pauze și rețele de transfer în fotbal16 min read

Iată o recapitulare a celor mai interesante noutăți din știință din 2022

A fi cercetător înseamnă, de multe ori, să te lași purtat de întrebări și curiozități. Am adunat câteva dintre întrebările și răspunsurile pe care ni le-a oferit știința românească în 2022, cum ar fi: Cum se poate vedea un virus la microscop? Cum putem deveni mai productivi, dar și mai relaxați la muncă? Cât de neobișnuite sunt perioadele de secetă din ultimul secol și jumătate? În România, anul 2022 a fost abundent mai ales în studii climatice și sociologice, dar pentru acest articol am selectat studii din domenii cât mai diverse.

Experimentul ATLAS. Foto: CERN

Circuite românești la CERN

4.900 de exemplare ale unui circuit integrat proiectat pentru o teză de doctorat de la Universitatea Transilvania din Brașov sunt utilizate în cel mai mare accelerator de particule din lume la CERN (Organizația Europeană pentru Cercetări Nucleare din Geneva). Acestea au fost integrate în sistemul New Small Wheel care primește date de la detectorul ATLAS, care investighează particulele de dimensiuni mari și care a jucat rolul principal în identificarea particulei Higgs boson în anul 2012. Circuitele gândite la Brașov vor fi utilizate pentru o perioadă de zece ani. Ștefan Popa, tânărul cercetător care le-a creat a primit premiul„Contribuție UNITBV la cel mai mare experiment de fizica particulelor din lume”, unitbv.ro ATLAS Thesis Awards 2021 pentru teza sa de doctorat intitulată Circuitul integrat ROC pentru experimentul ATLAS de la LHC. 

CITEȘTE ȘI: Un circuit integrat românesc este folosit la CERN 

Foto: UEFISCDI

O nouă metodă de detectare a coronavirusului și material din dopamină

O echipă ce include un cercetător de la Universitatea Politehnica București a prezentat un nou tip de platformă de detectare a SARS-CoV-2, care folosește un microscop obișnuit. Deși particulele de virus nu sunt vizibile la un microscop optic, cercetătorii au implementat o metodă care schimbă culoarea probei în funcție de cantitatea de virus prezentă. Studiul, publicat în Advanced Materials,„Gires–Tournois Immunoassay Platform for Label-Free Bright-Field Imaging and Facile Quantification of Bioparticles”, onlinelibrary.wiley.com poate deschide calea spre o nouă generație de instrumente ieftine care pot detecta microorganisme periculoase.

Cercetătorii de la Institutul pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare (INCDTIM) lucrează la un nou tip de material, bazat pe dopamină.„InsBioration – un nou proiect European implementat la INCDTIM”, ro.itim-cj.ro Dopamina este o substanță chimică produsă de organismul uman, eliberată atunci când oamenii sunt expuși la stimuli plăcuți. Însă dopamina are și proprietăți unice care favorizează aderența între diferite materiale. Un proiect de cercetare internațional își propune să transfere aceste cunoștințe fundamentale în aplicații industriale.

Un studiu realizat de cercetători din Timișoara a arătat că pauzele scurte, de sub zece minute, sunt benefice pentru creșterea nivelului de energie, vitalitate și perseverență în fața obstacolelor la locul de muncă. Această concluzie a rezultat din o meta-analiză a 22 de studii experimentale, descrise în 19 articole științifice. Cercetătorii au observat că pauzele scurte, de 8 secunde până la 10 minute, luate de către angajați atunci când simt nevoia, pot îmbunătăți performanța în activitățile de rutină și cele creative. Totuși, în cazul sarcinilor solicitante cognitiv, pauzele de până la 10 minute nu conduc la o performanță mai bună.“Give me a break!” Un nou articol științific al cercetătorilor de la UVT face înconjurul lumii!, uvt.ro

Studii climatice: prezicerea fenomenelor severe, secete intense și mai puțină risipă

Un grup de cercetători din România și Norvegia lucrează la crearea unei platforme„WeADL 2022”, cs.ubbcluj.ro care utilizează inteligența artificială pentru a prezice din timp și în mod precis fenomenele meteo severe. Platforma va ajuta meteorologii să determine când și în ce regiune se așteaptă să apară evenimente meteorologice severe, mai repede decât ar putea operatorii umani să facă acest lucru. Astfel, va fi redus timpul necesar pentru luarea deciziilor, oferind populației mai mult timp să se adăpostească sau să își ia alte măsuri de precauție. Sistemul le va permite meteorologilor să definească mai bine regiunea pentru care se va emite o avertizare, astfel încât populația să nu primească avertizări inutile.

Conform unui studiu„A ~700 years perspective on the 21st century drying in the eastern part of Europe based on δ18O in tree ring cellulose”, www.nature.com realizat de cercetători de la Universitatea din Suceava, secetele de vară observate în Europa de Est în ultimii 150 de ani nu au precedent în ultimii 700 de ani. Savanții au realizat cea mai lungă reconstituire de informații despre secetă din această parte a Europei, analizând inelele arborilor. Studiul s-a concentrat pe analiza unui tip specific de oxigen, mai greu, din celuloza inelelor anuale de creștere a arborilor.

Risipa alimentară a scăzut în ultimii ani în România. În 2016, când a fost realizat primul studiu de impact asupra unui eșantion reprezentativ al populației de la oraș, nivelul mediu al risipei alimentare din gospodării a fost estimat la 10,43%. Acest nivel a scăzut la 6,5% în 2020. Nivelul risipei alimentare în alte sectoare economice a variat în 2020 de la 0,86% în retail până la 8,63% în sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante și catering).„Ziua internațională a conștientizării asupra risipei alimentare, 29 septembrie 2022”, bioresurse.ro

CITEȘTE ȘI: Expirat nu înseamnă stricat. Care e diferența dintre data expirării și data limită de consum?

AI-ul nu poate fi virtuos

Un articol„Can Robotic AI Systems Be Virtuous and Why Does This Matter?”, link.springer.com semnat de Mihaela Constantinescu, cercetătoare de la Universitatea București, și filosoful Roger Crisp de la Universitatea Oxford a concluzionat că inteligența artificială nu poate fi în prezent virtuoasă, în pofida progresului tehnologic amețitor. Articolul mai menționează că există posibilitatea ca sistemele de inteligență artificială să devină virtuoase într-un viitor îndepărtat, dar acest lucru ar putea necesita o evoluție neliniară și perturbatoare care să le permită să ia decizii și să prioritizeze propriile obiective și fericire față de ale altora. 

L-am întrebat pe Chat GPT dacă el poate fi virtuos și a fost de acord cu concluziile celor doi. „În calitate de inteligență artificială, nu am capacitatea de conștientizare de sine sau de conștiință în același mod în care o au oamenii și, prin urmare, nu am capacitatea de a experimenta emoții sau de a poseda trăsături de caracter precum onestitatea, bunătatea sau corectitudinea. Prin urmare, nu sunt capabil să fiu virtuos în același mod în care pot fi oamenii.”

CITEȘTE ȘI: ChatGPT e o fereastră asupra viitorului și ce-am văzut îmi dă sentimente amestecate 

Analiză optică a imaginilor aeriene. Foto: HiLands

O arhivă arheologică poate schimba înțelegerea istoriei

Arheologii români au creat o arhivă digitală extinsă cu situri și structuri arheologice localizate pe o suprafață de 7000 km² în zona fostelor coridoare strategice de circulație care trec prin sud-estul Munților Carpați. Acestea au fost principala poartă folosită de-a lungul timpului de către cei care călătoreau între Transilvania, Dunăre și Marea Neagră. Zonele au fost investigate aerian, folosind instrumente științifice montate pe avioane și drone, precum și prin măsurători la fața locului. Cercetătorii din cadrul proiectului HiLands„HiLANDS”, hilands.net4u.ro susțin că aceste informații au potențialul de a schimba interpretarea unor evenimente și perioade importante din istoria României.

Cine spune că nu poți cerceta muzica și fotbalul?

Universitatea Națională de Muzică din București a lansat o arhivă digitală a muzicii moderne și avangardiste din România„Romanian Archive of the Musical-Avantgarde”, rama.org.ro care acoperă perioada 1960-2020. Motivat de faptul că Editura Muzicală, unicul editor de muzică în timpul regimului comunist din România, nu a reușit să colecteze toate creațiile importante și valoroase, proiectul Romanian Archive of the Musical-Avantgarde (RAMA) pune la dispoziție o mare parte din partiturile manuscrise și/sau publicate ale compozitorilor români. 

Jucătorii de fotbal impresariați de agenți români reușesc doar rar să părăsească granițele țării, a fost una dintre concluziile unor studii realizate de tineri cercetători de la Universitatea de Vest Timișoara. Majoritatea impresarilor români de fotbal activează în România, așa că doar după transferul în străinătate valoarea de piață a fotbaliștilor crește semnificativ. Transferurile din fotbalul românesc au fost reprezentate grafic alături relațiile dintre influencerii de beauty din România, calitatea apei în Timișoara, rețelele de influență din modă sau din Game of Thrones și au fost prezentate într-o expoziție digitală.„ConnecTM – Research Visualization Exhibition at UVT”, connectm-uvt.com

Oro, puiul de Alpaca tratat la urgențe. Foto: USAMV Iași

Servicii universitare pentru animale

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași a lansat, în luna ianuarie, primul serviciu de urgență pentru animalele mici din Moldova,Detalii pe facebook.com aflat în cadrul Facultății de Medicină Veterinară. Serviciul oferă îngrijiri medicale non-stop pacienților săi, animalele de companie, indiferent de gravitatea afecțiunilor, inclusiv în weekend.