Am selectat 20 de evenimente din știință și tehnologie care au marcat anul 2023. Dacă ți se pare că multe dintre ele au legătură cu schimbările climatice, e fiindcă sunt mari șanse să fi fost cel mai călduros an din istoria omenirii.
Într-un an dominat de conflicte militare și politice, știința vine să explice fenomene extreme, iar tehnologia caută soluții. Într-un an în care democrația pare mai în pericol ca oricând, cercetătorii își văd de muncă și încearcă să explice universul și să avanseze cunoașterea umană.
Până și în lumea filmelor știința a (semi)dominat: Barbieheimer a fost fenomenul cultural al anului (dar nu unul care să intre în acest top), ocazie cu care publicul a aflat povestea (romanțată) a nașterii bombei atomice. Între timp, greva de la Hollywood (alt moment care n-a prins topul) a fost cauzată și de amenințarea inteligenței artificiale asupra joburilor.
De fapt, momentul anului în știință și tehnologie rămâne unul care pornit în 2022: apariția chatboților de inteligență artificială generativă. Despre care încă nu s-a stabilit dacă sunt o binecuvântare sau un blestem. Până să se pronunțe juriul, am folosit ChatGPT chiar la scrierea acestui articol – l-am pus să ordoneze cele 20 de momente (alese de redacție, nu de AI) în ordinea importanței. Și, dacă tot era chat-ul deschis, l-am pus să facă și ilustrația de deschidere.
ChatGPT spus că alegerea e subiectivă. Și a avut dreptate, pentru că am rearanjat topul generat de el. Primele opt locuri sunt însă, și în viziunea redacției, și în cea a AI-ului, la fel.
Iată deci cele mai importante 20 de momente din știință și tehnologie în 2023.
AI-ul generativ a cucerit lumea
După ce a surprins lumea la finalul lui 2022 și a ajuns la 100 de milioane de utilizatori în ianuarie 2023, o variantă mult mai puternică, bazată pe GPT-4, făcea tentantă o nouă inovație în inteligența artificială: abonamentul. Din martie, pentru accesul la o variantă mai puternică a chatbot-ul OpenAI trebuia să plătești 20 de dolari. Ulterior, OpenAI a introdus DALL-E ChatGPT, deschizând drumul spre AI-ul multimodal.
În paralel, au fost lansate și alte modele de limbaj, cu mai mult sau mai puțin succes: Claude de la Anthropic, Bing AI de la Microsoft, Bard și, mai recent, Gemini de la Google, Llama 2 de la Meta (variantă open source), Grok de la X etc. Au apărut și AI-uri personalizate, de la cele pentru a scrie cod (ca GitHub Copilot) până la cele pentru a avea o relație mai mult sau mai puțin romantică (CharacterAI).
În doar un an, lumea a învățat că modelul de limbaj de la OpenAI e perfect pentru a scrie mail-uri mai elocvente, a scurta semnificativ task-urile enervante sau (și asta chiar a creat o criză în educație) a scrie temele. E cea mai importantă inovație software de la social media și va avea consecințe la fel de neprevăzute pentru societate în următorul deceniu. (M.G.)
El Niño a început în vara lui 2023. Fenomenul va continua și în 2024
În iunie, oamenii de știință au confirmat că El Niño, fenomenul meteorologic asociat cu creşterea temperaturilor la nivel global, a început şi se va intensifica treptat. Climatologii se așteptau ca temperaturile să devină mai ridicate ca niciodată. Și, din păcate, nu s-au înșelat. Anul 2023 a fost marcat de recorduri ale temperaturilor globale, ceea ce l-a transformat în cel mai călduros din istoria măsurătorilor meteo.
Potrivit Copernicus, Serviciul pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene, din ianuarie până în noiembrie, temperatura medie globală a anului 2023 este cea mai ridicată înregistrată vreodată, cu 1,46 °C peste media preindustrială și cu 0,13 °C mai mare decât media pe unsprezece luni a anului 2016, în prezent cel mai cald an calendaristic înregistrat.
Se așteaptă ca El Niño să dureze cel puțin până în aprilie 2024, perioadă în care va influența modelele meteorologice și va contribui la o nouă creștere a temperaturilor atât pe uscat, cât și în oceane.// „Copernicus: November 2023 – Remarkable year continues, with warmest boreal autumn. 2023 will be the warmest year on record”, wmo.int // (A.M.)
Foto: Vlad Stănescu
Anul 2023 va fi, probabil, cel mai cald din istorie
La începutul COP28, Organizația Meteorologică Mondială a confirmat ceea ce părea deja o concluzie inevitabilă: anul 2023 se va dovedi a fi cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteo.
Acest an va depăși recordul stabilit în 2016, semn clar că lumea este mai aproape ca niciodată de pragurile de încălzire globală pe care liderii mondiali încearcă să le evite. Datele din ianuarie până în octombrie arată că planeta va avea probabil o temperatură medie cu 1,3 până la 1,5 grade Celsius peste norma preindustrială în acest an, conform OMM.
Petteri Taalas, secretarul general al agenției Națiunilor Unite, a subliniat în cadrul COP28 că încălzirea din acest an a avut daune reale în întreaga lume și a împins planeta către noi extreme meteorologice și climatice. „Nivelurile de gaze cu efect de seră au valori record. Temperaturile globale sunt la un nivel record. Creșterea nivelului mării este la un nivel record”, a declarat Taalas.// „This year will be Earth’s hottest in human history, report confirms”, washingtonpost.com //
Marea majoritate a oamenilor au fost afectată de căldură neobișnuită în perioadă de 12 luni cuprinsă între octombrie 2022 și noiembrie 2023, au descoperit cercetătorii. Nu mai puțin de 7,3 miliarde de oameni – 90% din populația globală – au experimentat cel puțin zece zile de temperaturi ridicate.// „Humanity just lived through the hottest 12 months in at least 125,000 years”, edition.cnn.com //
Două rapoarte importante, publicate în noiembrie, descriu o imagine alarmantă a acestei călduri fără precedent. Potrivit primului studiu,// „The hottest 12-month stretch in recorded history/”, climatecentral.org // umanitatea tocmai a trăit cea mai fierbinte perioadă de 12 luni din cel puțin ultimii 125.000 de ani. Conform celuilalt studiu,// „Copernicus: October 2023 – Exceptional temperature anomalies; 2023 virtually certain to be warmest year on record”, climate.copernicus.eu // 2023 este „practic sigur” că va fi cel mai cald an din istoria înregistrată, după cinci luni consecutive de temperaturi record. (A.M.)
Prima zi cu o temperatură globală de +2°C peste nivelul preindustrial
Pe 17 noiembrie 2023, temperatura medie globală a atins un record de 14,5 grade Celsius, cu 2,06 grade peste nivelurile preindustriale, conform Serviciului European Copernicus.// „Global temperature exceeds 2°C above pre-industrial average on 17 November”, climate.copernicus.eu //Aceasta ar putea fi prima zi în istorie când temperatura globală a depășit pragul critic de 2°C față de epoca preindustrială. Această încălzire excepțională a continuat și pe 18 noiembrie.
Pragul de 2°C este considerat un punct critic pentru efecte grave și de lungă durată asupra Pământului. Deși o singură zi peste acest nivel nu înseamnă încălcarea Acordului de la Paris, recordul de temperatură indică apropierea de limitele stabilite la nivel global. Se așteaptă ca în următorii ani să fie mai multe zile cu temperaturi peste 1,5 și 2°C față de epoca preindustrială. Cercetătorii prevăd că media anuală a temperaturilor globale va depăși 1,5°C înainte de 2027.
Iar veștile proaste nu se opresc aici. Un studiu din Nature// „Assessing the size and uncertainty of remaining carbon budgets”, nature.com // concluzionează că bugetul de carbon rămas (RCB) pentru a menține încălzirea globală sub 1,5 °C este de aproximativ 250 gigatone de dioxid de carbon, ceea ce reprezintă aproximativ șase ani de emisii globale la nivelul actual. Pentru a limita încălzirea la 2°C, RCB este estimat la aproximativ 1.200 Gt CO2. (A.M.)
Aproape jumătate din speciile lumii înregistrează scăderi demografice rapide
Un studiu publicat în mai în revista Biological Reviews,// „More losers than winners: investigating Anthropocene defaunation through the diversity of population trends”, onlinelibrary.wiley.com // arată că „scăderile demografice susținute” în rândul populațiilor de animale sunt mai alarmante decât se credea anterior. Pierderea biodiversității este prezentată ca „unul dintre cele mai serioase semne ale impactului uman” asupra naturii. Cercetătorii au analizat peste 71.000 de specii, incluzând mamifere, păsări, amfibieni, reptile și pești. Din total, 48% au suferit un declin demografic, 49% au rămas stabile, în timp ce doar 3% au înregistrat o creștere. Studiul a mai constatat că 33% dintre speciile considerate neamenințate înregistrează un declin al populației. Este suficient ca o singură specie să înregistreze o reducere a indivizilor pentru a dezechilibra un întreg ecosistem, spun savanții.
În septembrie, un alt studiu a descoperit că grupuri de specii animale dispar cu o rată de 35 de ori mai mare decât media din cauza activităților umane. Observația indică faptul că o a șasea extincție în masă pe Pământ este în curs. Pierderile includ specii precum păsările elefant din Madagascar și moa din Noua Zeelandă. Printre cauze – distrugerea habitatului, criza climatică și comerțul ilegal cu animale sălbatice.
Studiul,// „Mutilation of the tree of life via mass extinction of animal genera”, pnas.org // publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences, a constatat că cel puțin 73 de grupuri de specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni au dispărut din anul 1.500 până în prezent. (A.M.)
Foto: ESA/Euclid Consortium/NASA
ESA a lansat telescopul Euclid, care ar trebui să aducă răspunsuri despre energia și materia întunecată
Pe 1 iulie, Agenția Spațială Europeană (ESA) a lansat una dintre cele mai importante misiuni ale sale din ultimii ani. Telescopul spațial Euclid,// Detalii peesa.int // ajuns acum în punctul de orbită Lagrange L2, alături de James Webb și Gaia, a fost creat pentru a studia mai bine ipoteticele energie și materie întunecată care ar alcătui aproximativ 95% din Univers.
Astronomii suspectează că ar putea înțelege mai bine atât materia, cât și energia întunecată dacă ar măsura cât mai precis modul în care universul își accelerează expansiunea, în condițiile în care energia întunecată este considerată a fi unul dintre principalii contributori la acest efect. În acest sens, Euclid va măsura formele galaxiilor, va face analize spectrometrice asupra acestora și va crea hărți 3D pe baza lor.
Un obiectiv secundar va fi și crearea celei mai extinse și detaliate hărți 3D ale Universului de până acum. Euclid și-a început oficial misiunea științifică în luna noiembrie, când Agenția Spațială Europeană a publicat primele imagini captate de telescop. Acestea includ clustere cu sute de mii de galaxii de fundal, galaxii neregulate sau imagini detaliate ale unor galaxii spirale similare cu Calea Lactee. (I.P.)
James Webb a fost folosit pentru a confirma o exoplanetă (plus multe alte descoperiri)
Anul acesta a fost și unul încărcat pentru telescopul spațial James Webb – sau, mai degrabă, pentru astronomii care au trebuit să interpreteze datele extraordinare captate de acesta. De altfel, 2023 a început cu o premieră – în luna ianuarie, astronomii au reușit pentru prima dată să confirme existența unei exoplanete din observații efectuate cu James Webb. Este vorba de LHS 475b, o planetă cu proporții foarte apropiate de ale Pământului, care orbitează o pitică roșie la 40,7 ani-lumină distanță.
Acesteia i-a urmat o listă lungă de descoperiri în 2023,// O listă detaliată poate fi consultată pe jameswebbdiscoveries.com// printre care: detecția celor mai îndepărtate molecule organice, într-o galaxie situată la 12 miliarde de ani-lumină; prima detecție a unei molecule de carbon într-un disc protoplanetar; cea mai veche gaură neagră supermasivă găsită până acum sau o primă detecție a carbonului în oceanele subterane ale lunii joviene Europa.
Deși și-a început misiunea științifică de doar 18 luni, observațiile lui James Webb au început deja să provoace discuții serioase chiar și despre unele dintre modelele fundamentale actuale ale Universului. Pe la începutul anului, de exemplu, începuse să circule informația cum că unele dintre cele mai vechi galaxii observate cu telescopul spațial ar putea da peste cap modelele cosmologice actuale, pentru că acestea erau pur și simplu prea mari pentru momentul în care au fost surprinse.
Galaxiile în cauză au fost observate așa cum erau ele la doar câteva sute de milioane de ani de la Big Bang, însă luminozitatea lor sugera că acestea ajunseseră deja la dimensiuni mult mai ridicate decât indicau modelele actuale că ar fi fost posibil. Însă, înainte de a alcătui un nou calendar al Big Bang-ului, astronomii au început să găsească indicii pentru alte teorii – de exemplu, că ritmul de creștere al galaxiilor era mult mai ridicat la începutul Universului, că ar putea fi tipuri de galaxii care nu au fost catalogate încă sau că acestea ar conține unele dintre cele mai vechi găuri negre, un alt factor care le-ar crește luminozitatea.//„No, the James Webb Space Telescope Hasn’t Broken Cosmology”, wired.com // (I.P.)
DeepMind a făcut descoperiri științifice cu ajutorul AI
În timp ce focusul e pe ChatGPT, cercetătorii de la Google DeepMind (divizie redenumită așa în aprilie 2023, când a fuzionat cu Google Brain) folosesc inteligența artificială pentru lucrări științifice. Iată câteva exemple.
RoboCat// „RoboCat: A Self-Improving Foundation Agent for Robotic Manipulation”, arxiv.org // e un nou agent care poate fi folosit pentru a crea roboți care învață din greșeli, dezvăluit în primăvară. AlphaMissense a creat un catalog a peste 71 de milioane de mutații „greșite” la nivelul genelor umane și a prezis, pentru 89% dintre acestea, dacă sunt benigne sau pot duce la boli. Lucrarea a fost publicată în Science.// „Accurate proteome-wide missense variant effect prediction with AlphaMissense”, | science.org // GraphCast e un predictor mai bun al vremii, iar lucrarea a fost publicată în noiembrie, tot în Science.// „Learning skillful medium-range global weather forecasting”, .science.org //
Tot în noiembrie, cercetători DeepMind au publicat o lucrare în Nature// „Millions of new materials discovered with deep learning”,deepmind.google // în care au arătat cum au descoperit, cu ajutorul unei rețele neurale numite Graph Networks for Materials Exploration (GNoME) 2,2 de milioane de cristale noi, dintre care 380.000 sunt stabile. Unele dintre acestea au fost deja sintetizate de alte laboratoare. Descoperirea ar putea duce, de exemplu, la baterii mai eficiente.
În decembrie, DeepMind a anunțat că o nouă descoperire în matematică a fost făcut chiar de un model de limbaj, tot într-o lucrare din Nature.// „Mathematical discoveries from program search with large language models”, nature.com // Modelul, numit FunSearch (în care Fun vine de la „funcție”), a găsit o nouă soluție pentru problema „cap set”-urilor (găsirea celui mai mare set de puncte („cap set”) într-un subspațiu multidimensional, unde oricare trei puncte nu se află pe aceeași linie). Ce e mai important e însă că FunSearch poate crea cunoaștere nouă din informația existentă, iar cercetătorii DeepMind au găsit o soluție să evite halucinațiile. (M.G.)
Au fost creați embrioni umani sintetici din celule stem
În luna iulie, o echipă de cercetători din Statele Unite și Marea Britanie// „Pluripotent stem cell-derived model of the post-implantation human embryo”, nature.com // a făcut un anunț care ar putea deschide calea pentru noi teste de laborator – au reușit să creeze structuri similare embrionilor umani în laborator prin reprogramarea unor celule stem, fără a avea nevoie de spermatozoizi sau ovule.
Structurile create sunt similare embrionilor naturali, însă nu dispun de celulele care s-ar transforma ulterior în inimă sau creier, ci le au doar pe cele care formează, în timp, placenta, sacul vitelin sau alte structuri ale embrionului. Este încă neclar dacă embrionii artificiali ar putea avea potențialul de a crește într-o ființă vie – structuri similare construite pentru a replica embrioni de șoareci și maimuțe nu au reușit să evolueze.
De altfel, miza unor embrioni artificiali este alta, și ar avea nevoie mai degrabă de un răspuns negativ. Momentan, cercetătorii din majoritatea statelor pot crește legal un embrion în laborator timp de maximum 14 zile, din considerente etice. Orice studii sau teste ulterioare pot avea loc doar pe embrioni mult mai dezvoltați, din investigațiile de sarcină sau pe cei donați pentru cercetare.
În schimb, un embrion sintetic ar putea fi cultivat pentru mai multă vreme, în cazul în care se demonstrează că nu ar putea deveni viabil. Asta ar permite studii mult mai detaliate ale perioadelor de început ale dezvoltării embrionilor, din care se bănuiește că apar majoritatea problemelor de sarcină. (I.P.)
Un decodor pe bază de AI transformă activitatea cerebrală în cuvinte
În luna iulie s-a făcut un pas important către viitoare tehnologii de „citire a mințiii”: o echipă de cercetători de la Universitatea Texas din Austin, Statele Unite a creat un instrument pe bază de AI care poate „decoda” cuvinte direct din scanări ale activității cerebrale, precum RMN-urile cerebrale.// „Researchers Use A.I. to Decode Words From Brain Scans”, smithsonianmag.com //
Decodorul este practic un model AI care a fost antrenat să corespundă tiparelor specifice ale activității cerebrale cu expresii și cuvinte individuale. Modelul a fost antrenat specific pentru fiecare dintre cei trei voluntari care au participat la experiment. Aceștia au fost, ulterior, scanați în timp ce ascultau o poveste și vizionau un film mut; pe baza acestor scanări, decodorul a reușit să genereze texte care erau aproximativ similare celor prezentate voluntarilor, majoritatea sumarizări sau parafrazări ale termenilor exacți.
Avantajul modelului este faptul că este unul non-invaziv și, cel puțin deocamdată, nu poate fi folosit fără a fi antrenat specific pe activitatea cerebrală a persoanei vizate – teste efectuate pe alte persoane au oferit rezultate complet eronate, iar modelul poate fi ușor indus în eroare dacă o persoană încearcă activ să-și imagineze alte concepte sau povești. În schimb, astfel de decodoare cerebrale ar putea fi folosite, de exemplu, pentru a citi gândurile unei persoane în somn, cu potențiale efecte în psihoterapie, sau pentru a cerceta modul exact în care ideile se formează în cadrul activității cerebrale. (I.P.)
Foto: Indian Space Research Organisation / Wikimedia Commons
India a ajuns pe Lună
În 2023, o patra țară a reușit să ajungă pe Lună. Pe 23 august, India a reușit, în premieră, să trimită o misiune la suprafața satelitului natural al Pământului, la patru ani după ce o tentativă anterioară eșuase.
Chandrayaan-3, alcătuită dintr-un modul de propulsie, vehiculul de aselenizare Vikram și roverul Pragyan, a fost lansată pe 14 iulie, și a petrecut aproximativ o lună în orbita lunară. În urma unei manevre de inserție care a durat 12 minute, Vikram și Pragyan au reușit să aselenizeze cu succes, într-un punct aflat la aproximativ 600 de km de Polul Sud al Lunii – stabilind totodată un record pentru cea mai apropiată aselenizare de acest punct.// Detalii pe nasa.gov //
Roverul și vehiculul de aselenizare au fost construite pentru o misiune de două săptămâni la suprafața Lunii.// Detalii pe isro.gov // În acest timp, instrumentele de la bordul acestora au detectat, pentru prima dată, sulf în apropierea Polului Sud lunar, au efectuat măsurători seismice și au studiat cât de conductivă este suprafața lunară la căldură.
Vikram a reușit, de asemenea, să facă un scurt „salt” de aproximativ 40 de centimetri, fiind al doilea vehicul de aselenizare din istorie care a reușit această performanță, după Surveyor 6 (NASA/1967). Cele două vehicule nu au mai putut fi repornite după trecerea primei nopți lunare, pe 22 septembrie, dar modulul de propulsie s-a întorseîn orbita Pământului fix o lună mai târziu. (I.P.)
Nanoplasticele pot trece de bariera dintre sistemul sangvin și creier
Un studiu publicat în luna aprilie de cercetători austrieci// „Micro- and Nanoplastics Breach the Blood–Brain Barrier (BBB): Biomolecular Corona’s Role Revealed”, ncbi.nlm.nih.gov // a arătat că particulele de nanoplastic, în special cele de polistiren, pot traversa bariera hematoencefalică (bariera sânge-creier) la șoareci. Această descoperire subliniază potențialele riscuri pentru sănătatea umană, având în vedere omniprezența micro- și nanoplasticelor în mediu.
Cercetătorii au observat însă că doar nanoplasticele au trecut de această barieră, deci dimensiunile contează. De o mare importanță în penetrarea barierei este coroana biomoleculară compusă din proteine și alte biomolecule care se adsorb pe suprafața particulelor de plastic, deoarece modifică proprietățile de suprafață ale particulelor de plastic.
Nu se știe care sunt efectele negative ale plasticului în creier, dar se poate presupune că pot crea probleme neurologice. Este însă nevoie de studii suplimentare și de durată pentru a înțelege pe deplin efectul acestor particule asupra corpului uman în general, nu doar al creierului. (M.G.).
Foto: Federica Grassi / Getty Images
Cel mai vechi sit funerar creat de o specie de hominizi
Sistemul de peșteri denumit sugestiv „Leagănul Umanității” din Africa de Sud, cunoscut pentru prezervarea unora dintre cele mai vechi culturi ale omului modern și strămoșilor acestora din lume, a oferit în 2023 o nouă descoperire care recontextualizează istoria rasei umane: cel mai vechi sit funerar creat de o specie de hominizi.
Acestea au fost atribuite lui Homo Naledi, una din speciile aflate la granița dintre antropoide și omul modern care a trăit între acum 335.000 și 200.000 de ani. Homo Naledi erau capabili de a folosi unelte, dar aveau un creier mult mai slab dezvoltat, de dimensiunile unei portocale. O echipă condusă de paleoantropologul Lee Berger a descoperit, însă, morminte simpliste ale unor specimene de Homo Naledi, situate la adâncimi de 30 de metri și datate în urmă cu aproximativ 200.000 de ani.
Această datare este interesantă, pentru că este cu peste 100.000 de ani mai devreme decât cele mai vechi situri funerare cunoscute ale omului modern, Homo Sapiens. Dar și mai interesant este faptul că astfel de situri contrazic ipoteza că emoțiile și comportamentele complexe, precum riturile funerale, ar fi fost practicate doar de hominizi cu creiere mai dezvoltate – s-ar putea ca dimensiunea creierului să nu fie neapărat legată de astfel de comportamente. (I.P.)
Europa a pus reguli AI-ul și Big Tech-ului
Europa devine prima enitate (supra)statală care să reglementeze folosirea inteligenței artificiale,// „Artificial intelligence act: Council and Parliament strike a deal on the first rules for AI in the world”, consilium.europa.eu // în speranța că ar putea mitiga eventualele efecte negative ale acesteia (cum ar fi discriminarea învățată din datele folosite pentru antrenament). Există o serie de utilizări interzise, care includ „scorul social” sau folosirea imaginilor CCTV în antrenarea AI-urilor.
Lumea tech// „’Potentially disastrous’ for innovation: Tech sector reacts to the EU AI Act saying it goes too far”, euronews.com // nu e neapărat încântată și crede că (supra)reglementarea ar putea afecta inovația europeană, în condițiile în care SUA este oricum lider în domeniu. Un argument care ar putea fi întărit și de felul în care intrarea în vigoare a pachetelor de legi pentru serviciile și piețele digitale, care reglementează în principal actorii din Big Tech, s-a soldat cu lansarea cu întârziere a unor produse pe piața europeană: chatbot-ul AI Bard de la Google sau noua platformă socială Thread de la Meta, disponibilă abia de la începutul lunii decembrie.
Întârziate sau nu, produsele au ajuns pe piața europeană (cum probabil se va întâmpla și cu Gemini), așa că și Comisia europeană poate argumenta că, într-un final, firmele Big Tech se adaptează, fiindcă nu vor să renunțe la aproape jumătate de miliard de consumatori. (M.G.)
Scandal la OpenAI
Poate cea mai surprinzătoare mișcare din lumea tech a fost neașteptata demitere a lui Sam Altman de la conducerea OpenAI, pentru câteva zile, timp în care s-a vehiculat inclusiv o potențială trecere a (aproape) întregii echipe ce a dezvoltat ChatGPT la Microsoft.
Scandalul a fost văzut și ca un conflict între adepții „altruismului efectiv”, care ar fi vrut o încetinire a dezvoltării AI-ul pentru a nu se ajunge la o eventuală inteligență artificială generală (AGI) nealiniată cu interesele omenirii, și acceleraționiștii încrezători în posibilitatea de a ține sub control un AGI. Asta i-a făcut pe mulți să speculeze că AGI a fost deja dezvoltată intern. Alții au downgradat conflictul la unul între adepții utilizării comerciale a GPT-urilor și cei care cred în varianta non-profit.
Cert e că Sam Altman a câștigat și a revenit la conducerea companiei, cu un consiliu de administrație din care au dispărut adepții „altruismului efectiv”. Efectele deciziei se vor vedea, cel mai probabil în 2025. (M.G.)
Foto: Mark Garlick/Science Photo Library RF / Getty Images
Speranțe false pentru un supraconductor ce funcționează la temperaturi obișnuite
Din ciclul „tehnologii care au schimbat viitorul omenirii timp de x de ore”, pe rețele sociale precum X/Twitter sau Weibo au devenit virali, în luna august, supraconductorii. Materiale care nu opun rezistență electrică și resping câmpurile magnetice, supraconductorii permit deplasarea curentului electric prin ei cu pierderi infime sau chiar zero. Însă cei descoperiți până acum funcționează doar la temperaturi foarte scăzute și presiuni extrem de mari, motiv pentru care sunt folosite doar în domenii specifice, precum imagistica medicală sau trenurile Maglev.
Teoretic, însă, dacă supraconductorii ar putea funcționa în mediul ambiental, aceștia ar putea fi integrați într-o o gamă largă de utilizări mult mai generale, iar unele predicții susțin că este tipul de descoperire care ar putea schimba radical dezvoltarea tehnologiei.
Ei bine, exact asta a susținut o echipă de cercetători din Coreea de Sud că ar fi creat, în LK-99, un material relativ ieftin care ar arăta semne de supraconductibilitate la temperaturi ambientale, publicând și filmări demonstrative. Anunțul a pornit o adevărată frenezie pe rețelele sociale, deoarece a început o cursă aproape globală de reproducere a experimentului descris de cercetătorii sud-coreeni, monitorizată de entuziaști și amatori de fizică.
Numai că, pe cât a explodat trendul în popularite, pe atât de repede s-a și fâsâit. Mai întâi, au apărut breșe atunci când cercetători cu experiență în domeniu au pus sub semnul întrebării mai multe aspecte ale studiului și experimentului realizat de echipa sud-coreeană. Dar o lovitură mai decisivă a fost faptul că, în afară de o echipă de cercetători chinezi, nimeni nu a reușit să replice efectele experimentului, iar multe dintre studiile publicate pe baza materialului au arătat că acesta nu ar avea semne de supraconductibilitate.// „The short, spectacular life of that viral room-temperature superconductivity claim”, science.org// (I.P.)
A fost descoperit cel mai mare zăcământ cunoscut de litiu
Geologii au anunțat în septembrie, în Science Advances,// „Hydrothermal enrichment of lithium in intracaldera illite-bearing claystones”, science.org // descoperirea a ceea ce ar putea fi cel mai mare zăcământ cunoscut de litiu, situat în craterul unui vechi vulcan inactiv, de-a lungul graniței Nevada-Oregon. Se estimează că acesta conține 20 până la 40 de milioane de tone de litiu, metalul ușor, de culoare argintie, crucial pentru bateriile folosite în dispozitive electronice portabile, vehicule electrice și pentru stocarea energiei. Formarea acestui depozit de litiu a fost rezultatul unei erupții vulcanice masive, întâmplate acum 16 milioane de ani. Craterul s-a umplut cu apă și a format un lac mare, unde sedimentele bogate în litiu s-au răcit. După ce lacul s-a evaporat, activitatea vulcanică mai slabă a acoperit fundul uscat cu o soluție alcalină care conținea litiu și potasiu în cantități uriașe.
Descoperirea este importantă și din punct de vedere geopolitic. Cu o sursă importantă de litiu pe teritoriul propriu, Statele Unite ar putea ajuta la dezvoltarea unei economii bazate pe energie curată. De asemenea, SUA ar putea deveni un jucător major pe piața mondială a litiului și influența astfel prețurile și siguranța furnizării acestui metal la nivel global. Cererea pentru litiu este în creștere. Astfel, se anticipează o cerere de 1,5 milioane de tone metrice pe an până în 2028. (A.M.)
O bacterie marină poate descompune plasticul în apă sărată
O echipă de cercetători de la Universitatea de Stat din Carolina de Nord a dezvoltat, tot în luna septembrie, o bacterie modificată genetic,// „Genetically modified bacteria break down plastics in saltwater”, eurekalert.org // capabilă să descompună polietilen tereftalatul (PET), un plastic comun în sticlele de apă și haine. Descoperirea ar putea contribui la reducerea poluării cu microplastice a oceanelor.
Această bacterie, rezultată din combinarea unei specii care se reproduce rapid în apă sărată cu una care produce enzime de descompunere a PET, poate acționa în condiții de apă sărată și la o temperatura obișnuită. Prin transferul ADN-ului responsabil pentru producerea enzimelor dintr-o bacterie în cealaltă, cercetătorii au creat un organism capabil să descompună eficient PET-ul. Această inovație reprezintă un pas important către dezvoltarea de soluții pentru transformarea deșeurilor de plastic în materiale reutilizabile sau valoroase pentru industria chimică. (A.M.)
CO2, captat din aer și stocat în ocean ca bicarbonat de sodiu
Oamenii de știință de la Universitatea Lehigh din SUA au dezvoltat în aprilie o metodă// „Direct air capture (DAC) and sequestration of CO2: Dramatic effect of coordinated Cu(II) onto a chelating weak base ion exchanger”, science.org // de a extrage dioxidul de carbon din aer și de a-l stoca în mare. Noua abordare inovatoare captează CO2 din atmosferă de până la trei ori mai eficient decât metodele actuale. Gazul poate fi transformat în bicarbonat de sodiu și stocat în siguranță (și ieftin) în apa mării.
Metoda implică utilizarea unor rășini și a altor substanțe chimice, folosite la eliminarea CO2 din aer. În testele efectuate, noul material absorbant a captat de trei ori mai mult decât substanțele existente. Inovația este considerată un pas important în eforturile de combatere a schimbărilor climatice și de reducere a emisiilor de CO2 din atmosferă. (A.M.)
Twitter a devenit X
Elon Musk ce a reușit să piardă 90% din valoarea Twitter, dar și numele (nu și adresa de internet). În iulie, noul proprietar anunța schimbarea numelui în X – o mișcare pe care mulți au văzut-o ca un prim pas spre o ipotetică „aplicație pentru orice ” (după modelul chinezesc WeChat).
A fost un an cu multe schimbări pentru platforma de social media, majoritatea negative: revenirea unor personaje care fuseseră blocate, majoritatea pentru extremism, micșorarea până la dispariție a echipei de moderare, concedieri, certuri cu clienții de publicitate. Deși platforma rămâne un loc care generează multe știri, iar „community notes” mai fac uneori ordine printre dezinformări, calitatea informației de pe X a scăzut, mai ales din cauză că e tot mai greu de distins între conturile legitime și cele create pentru propagandă sau dezinformare.
Spre finalul anului, Musk a anunțat și un AI fără restricții, Grok, care i-a dezamăgit însă pe fanii „libertății de exprimare” înțelese ca dreptul de a-i urî pe cei altfel: Grok s-a dovedit „woke”.// „Elon Musk’s Grok Twitter AI Is Actually ‘Woke,’ Hilarity Ensues”, forbes.com // (M.G.)
Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.
Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.
Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.
Telescopul spațial James Webb a confirmat existența unei stele neutronice în rămășițele supernovei 1987A din Marele Nor al lui Magellan. Descoperirea te ajută să înțelegi procesul cum se nasc și evoluează acestor obiecte cerești dense, rezultate din prăbușirea stelelor mari.
