Mindcraft Book Club: Cătălin Teniță – 7 cărți despre istoria secolului trecut13 min read

Cătălin Teniță este antreprenor (TreeWorks și Zelist), cetățean implicat (Geeks 4 Democracy) și un mare iubitor al cărților. Vă recomandăm să-l urmăriți pe Facebook, căci vorbește deseori și despre titluri noi (ori importante) de non-fiction, de la cărți despre lumea naturală (Will Benson – Kingdom of Plants) la istorie (Niall Ferguson – Colossus).  

Urăște prezentările – și mai ales autoprezentările. Crede că putem face lucruri să schimbăm lumea din jurul nostru și că „nu avem atât de mult timp încât să lăsăm totul pe ziua de mâine”. Așa că l-am rugat să ne recomande o mică listă din lecturile sale preferate de non-fiction, cu accent pe istorie, societate și democrație. Lectură plăcută! 

Nazi Games:
The Olympics of 1936,
de David Clay Large

„O istorie extrem de detaliată a genezei și desfășurării Jocurilor Olimpice de la Berlin (1936). Cele imortalizate în documentarul lui Leni Riefenstahl.

Jocurile au fost acordate Germaniei înainte de venirea la putere a lui Hitler. După instalarea nazismului, și după ce atitudinile antisemite au devenit politică de stat, cu trecerea legilor rasiale de la Nuremberg, comunitatea olimpică și politicienii timpului s-au întrebat dacă nu ar fi potrivit un boicot al acestor jocuri. Dar, ca întotdeauna, au triumfat birocrația, temerea de atitudini prea radicale și tendința oamenilor de a menține status-quo-ul. La fel, fascinația față de megaproiecte constructiviste.

Poate, în altă istorie, o mișcare mai decisivă împotriva propagandei naziste ar fi salvat niște milioane de vieți. În documentarul lui Claude Lanzmann despre Holocaust (Shoah), un supraviețuitor care și-a pierdut întreaga familie se întreabă: „Când nu ar fi fost prea târziu? La intrarea în crematoriu? La marșurile forțate spre tren? La ridicarea de acasă, în miezul nopții?” Adevărul este că nu ar fi fost prea târziu decât dacă oamenii ar fi înțeles și acționat atunci, în pragul acelor Jocuri Olimpice. Apoi, mecanismele implacabile ale genocidului au fost mult mai mai greu de întors, aproape imposibil.”

The Future Is History:
How Totalitarianism Reclaimed Russia,
de Masha Gessen

„Cartea unei reputate jurnaliste americane de origine rusă, care, pentru mai mulți ani, la începutul noului mileniu, se întoarce în Rusia. Cu speranța că democrația e posibilă. Sunt istoriile paralele ale unor mileniali, născuți în familii diferite, în locuri diferite, în anii ’80. Oameni care caută să construiască ideea de libertate – sau cel puțin prosperitatea individuală. Și care sunt zdrobiți de malaxorul totalitarist pe care regimul Puțin l-a instaurat, încetul cu încetul.”

American Nations:
A History of the Eleven Rival Regional Cultures of North America,
de Colin Woodard

„E o istorie a Statelor Unite (și, în subsidiar, a Canadei și Mexicului) văzută prin prisma primelor nuclee de coloniști. Observația autorului (și a celor pe care îi citează), linia directoare de la care pornește, este că valorile și viziunea comună a primilor coloniști (câteva mii de oameni cel mult, în fiecare caz) s-au menținut vreme de mai mult de 3 secole, ajungând să reprezinte modul în care populațiile din diferitele zone ale Americii se raportează la problemele actuale (de la religie la ecologie, de la relațiile inter-rasiale la imigratie).

De la idealismul puritanilor Noii Anglii, la viziunea relațiilor de dominantă a stăpânilor de sclavi stabiliți în Sudul Profund din Barbados, la viziunea comunitară, aproape socialistă a Quebec-ului și New Orleans-ului, la tendințele rebele, aproape anarhice ale imigranților scoțieni/irlandezi stabiliți în Appalachia, autorul explică tendințele istorice și actuale din America ca relații de colaborare ori de adversitate între diferitele națiuni. Națiuni care își mențin identitatea și capacitatea de a-și proiecta valorile.”

The Holocaust in Romania:
The Destruction of Jews and Gypsies
Under the Antonescu Regime, 1940-1944,
de Radu Ioanid

„Este o carte extrem de dureroasă. 

Din care înțelegi că lucrurile nu s-au petrecut dintr-un impuls de moment, că nu a fost un accident al istoriei venit din senin. Vorbim de un antisemitism constitutiv al clasei politice (peste o sută de legi cu prevederi antisemite, începând de la Unirea Principatelor până la dictatura legionară), întărit cultural în populație pe cel puțin 3-4 generații. O apetență pentru discriminare și pentru justificarea eșecurile prin conspirația celorlalți. Un fascism al birocraților și al armatei, combinat cu o psihoză anticomunistă, apoi cu o isterie a unor exaltați. Totul grefat pe situația internațională.

Îmi pare că tăciunii încă ard latent. Că o psihoză în masă poate declanșa atitudini similare.”

Nothing to Envy:
Ordinary Lives în North Korea,
de Barbara Demick

„Coreea de Nord are circa 200.000 de persoane în lagăre.

În Coreea de Nord, oamenii sunt executați fără nici cea mai mică urmă de judecată. În Coreea de Nord, frații se toarnă între ei de frică să nu ajungă cu toții în lagăre. Pedeapsa e colectivă.

În Coreea de Nord, oamenii nu au intimitate, libertate, proprietate, drept de a circula liber, drept de a munci unde vor, cu atât mai puțin de a vota sau de a fi votați.

În Coreea de Nord, oamenii au pașapoarte interne. Și pot vizita sau se pot stabili în orașe doar cei care nu au avut niciun bunic sau străbunic trădător (care să fi luptat de partea Coreei de Sud).

În Coreea de Nord, în vremea foametei de la finalul anilor ’90, au murit mai mult de un milion de oameni. În Coreea de Nord, mamele schimbau rețete despre cum se poate găti scoarță de copac sau talașul.

În Coreea de Nord, sunt peste douăzeci de milioane de locuitori care sunt prizonieri flămânzi, la cheremul unor călăi nebuni, în frunte cu dinastia Kim.”

Red Famine:
Stalin’s War on Ukraine, 1921-1933,
de Anne Applebaum

„Celor care au simpatizat cu soarta poporului ucrainean uitându-se la Cernobîl sau văzând revoluțiile portocalii, cu fluxurile și refluxurile lor, cu morți în piețe, cu rapturi teritoriale, le recomand Red Famine a lui Anne Applebaum (cea care a scris și unele dintre cele mai bune cărți despre Gulag și despre instaurarea Cortinei de Fier).

La un moment dat, o bătrână care urmează a fi evacuată forțat din zonă Cernobîlului are un scurt monolog despre trecerea tăvălugului istoriei peste ea. Întâi primul război, apoi bandele de tâlhari/revoluționari/alb-gardiști/naționaliști/bolșevici, apoi colectivizarea și foametea, apoi germanii, apoi rușii…

3 ani de foamete, 4 milioane de morți. Patru milioane!

Citiți cartea. Și, incidental, veți înțelege foarte multe și despre colectivizarea ca armă de distrugere în masă a spiritului unor popoare agrare, cum era și România în anii ’50. Veți înțelege ceva și despre satul românesc actual.”

Scorpions:
The Battles and Triumphs of FDR’s
Great Supreme Court Justices,
de Noah Feldman

„O istorie a Curții Supreme a Statelor Unite în prima parte a secolului al XX-lea. O carte care explică extrem de detaliat raporturile de putere între diferiți judecători, modul în care viziunea lor filosofică are ca efecte schimbări sociale, modul în care trebuie să funcționeze o curte, complet independent de cei care au numit-o, maniera în care crezurile acestor judecători au făcut posibile multe schimbări pe care acum le percepem drept date, drept ceva natural, dar care, la vremea lor, au fost puternic disputate și contestate (de la politicile statului social ale lui Roosevelt la desegregare și extinderea drepturilor omului).”