Michele Lapini/Getty Images
Coronavirus Science Report #38: Riscul de infectare în spital e scăzut atunci când sunt respectate regulile19 min read
Cazul unui spital din SUA arată că transmiterea SARS-CoV-2 poate fi evitată chiar și atunci când ai sute de cazuri la un loc. Giganții farmaceutici se angajează să nu comercializeze vaccinuri nesigure.
Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:
- Deși a avut de-a face cu mii de pacienți și sute de cazuri de COVID-19 între martie și mai, o unitate medicală din Boston a înregistrat doar doi pacienți care s-ar fi putut infecta în spital;
- Nouă companii farmaceutice care testează vaccinuri anti-COVID-19 s-au angajat, printr-un memorandum, să nu grăbească distribuirea acestora înainte ca testele la scară largă să le demonstreze siguranța și eficiența;
- AstraZeneca a suspendat testele propriului vaccin, după ce un voluntar a dezvoltat simptome neurologice, pentru a verifica dacă există o cauzalitate;
- O companie sud-coreeană va începe producția comercială a unui tratament pe bază de anticorpi monoclonali care a avut rezultate promițătoare, dar încă se află în primele faze de teste pe oameni;
- Azitromicina, un antibiotic folosit pentru tratarea COVID-19, este ineficientă pentru pacienții care au forme grave;
- Au fost identificate particularitățile sindromului misterios asociat cazurilor grave la copii, similar bolii Kawasaki;
- Numărul de proteine virale cunoscute asociate SARS-CoV-2 a fost aproape dublat, după identificarea a 23 de proteine noi.
Transmiterea intraspitalicească e aproape inexistentă atunci când se respectă normele de protecție
În România, spitalele se numără printre „Val de îmbolnăviri în rândul cadrelor medicae”, europalibera.org însă un studiu desfășurat la unul dintre cele mai mari spitale din Boston, Statele Unite, arată că unitățile medicale pot fi practic blindate împotriva răspândirii intraspitalicești a virusului atunci când sunt respectate norme exacte de prevenție.
Conform studiului publicat în „Incidence of Nosocomial COVID-19 in Patients Hospitalized at a Large US Academic Medical Center”, jamanetwork.com din peste 9.000 de pacienți care au fost internați la Brigham and Women’s Hospital între martie și sfârșitul lui mai, 697 au fost testați pozitiv pentru COVID-19. Doar două dintre aceste cazuri fi putut porni din spital, dar în unul se bănuiește că transmiterea ar fi fost presimptomatică, iar al doilea nu are o cauză cunoscută. Ambele au avut loc înainte de aplicarea restricțiilor pentru vizite și a altor măsuri mai stricte pentru a preveni răspândirea pandemiei.
Printre măsurile luate de spital se numără internarea pacienților de COVID-19 în camere dedicate pentru izolarea virusurilor cu transmitere pe cale aeriană, asigurarea echipamentelor de protecție pentru întreg staff-ul medical și monitorizarea folosirii corecte a acestora, o politică de asigurare a purtării constante a măștilor pentru toate persoanele prezente în spital, restricții asupra vizitării și testarea extinsă atât a pacienților simptomatici, cât și a celor asimptomatici.
Conform „Coronavirus Disease (COVID-19) in Boston”, boston.gov orașul american a înregistrat peste 16.000 de cazuri de COVID-19, la o populație estimată de 690.000 de locuitori. La nivelul întregului stat Massachusetts au fost înregistrate peste 121.000 de cazuri, mai multe decât în întreaga România, la o populație de sub șapte milioane de locuitori.
Giganții farmaceutici se angajează să nu comercializeze vaccinuri nesigure
Nouă dintre cele mai mari companii aflate în cursa pentru omologarea unui vaccin anti-COVID-19 au semnat recent un „9 Drugmakers Sign Safety Pledge In Rush To Develop Coronavirus Vaccine”, npr.org prin care se angajează să mențină „standarde etice ridicate și principii științifice dovedite” în testarea prototipurilor, sugerând că nu vor cere aprobări de urgență pentru propriile vaccinuri înainte de finalizarea testelor.
Documentul a fost semnat de AstraZeneca, BioNTech, Moderna, Pfizer, Novavax, Sanofi, GlaxoSmithKline, Johnson & Johnson și Merck. AstraZeneca, Moderna, Johnson&Johnson și colaborarea BioNTech/Pfizer au variante de vaccinuri care se află în faza a III-a a testelor. În cadrul memorandumului, companiile semnatare se angajează să ceară aprobare sau autorizare de urgență doar după ce propriile vaccinuri vor fi demonstrate ca fiind atât sigure, cât și eficiente în urma testelor la scară largă. Giganții farmaceutici promit și că vor „lucra pentru a asigura o cantitate și varietate suficientă de opțiuni pentru vaccin”, referindu-se în acest caz la distribuția globală.
Totuși, toate companiile în afară de AstraZeneca au atașat disclamere memorandumului, clarificând faptul că principiile enumerate în document nu reprezintă o obligație legală. De exemplu, BioNTech notează că orice angajament pe termen lung prezent în memorandum este supus unui „număr de riscuri și incertitudini” care ar putea duce la rezultate „diferite sau adverse” principiilor enumerate în document, numărând printre altele competiția pentru crearea unui vaccin, diversitatea și mărimea testelor clinice și capacitatea de producție.
Documentul a fost redactat ca răspuns la îngrijorările tot mai dese privind certificarea prematură a vaccinurilor anti-COVID-19, după ce Rusia a anunțat deja că va distribui un vaccin care de-abia a început fazele finale ale teste clinice, iar Președintele Statelor Unite a susținut în diverse rânduri că un vaccin ar putea fi omologat înainte de alegerile prezidențiale de la începutul lui noiembrie – considerat de experți ca fiind un termen mult prea optimist pentru finalizarea testelor clinice.
CITEȘTE ȘI: Cine va câștiga cursa pentru vaccinul COVID-19?
AstraZeneca suspendă testele în urma unui caz de simptome neurologice
AstraZeneca a oprit testele clinice pentru propriul vaccin anti-COVID-19, AZD1222, după ce unul dintre voluntari a dezvoltat „AstraZeneca Covid-19 vaccine study put on hold due to suspected adverse reaction in participant in the U.K.”, statnews.com Pacientul, o femeie din Marea Britanie care participa la unul din testele de faza a III-a a vaccinului, a arătat simptome similare cu mielita transversă, o boală rară care inflamează măduva spinării, conform unui purtător de cuvânt al companiei.
Testul a fost oprit conform standardelor de siguranță, pentru a verifica dacă există vreo legătură între vaccin și simptome. Situația ar urma să fie analizată de o comisie independentă, care va decide dacă testele pot fi reluate în siguranță. Testarea vaccinului dezvoltat inițial de Oxford a mai fost oprită timp de câteva zile în luna iulie, tot după ce un voluntar a acuzat simptome neurologice, dar ulterior s-a observat că era vorba de un caz nedetectat anterior de scleroză multiplă care nu avea legătură cu testul. Înainte de suspendarea testelor, AZD1222 era unul dintre cele mai avansate prototipuri din cursa pentru vaccin, fiind declarat chiar favorit pentru a primi prima omologare de către un oficial OMS în luna iulie.
Un tratament experimental pe bază de anticorpi va intra în producție comercială în Coreea de Sud
Compania sud-coreeană Celltrion Inc a anunțat că va începe luna aceasta producția la scară largă a unui „South Korea’s Celltrion to begin commercial production of COVID-19 antibody drug”, reuters.com pe bază de anticorpi, deocamdată declarat sigur doar în urma unor prime teste restrânse pe oameni. Antiviralul, sub denumirea CT-P59, este construit pe bază de Anticorpi cu structură și funcție identică , produse de clone ale unei celule imune care provin dintr-o sigură celulă inițială și ar fi dublat rata de scădere a încărcăturii virale în „Celltrion gets approval to trial antibody-based Covid-19 treatment”, clinicaltrialsarena.com În iulie, a devenit primul medicament pe bază de anticorpi care a primit aprobare pentru teste pe oameni.
Celltrion susține că a confirmat siguranța medicamentului în prima fază a testelor clinice, efectuată pe 32 de voluntari din Coreea de Sud, însă va efectua un test adițional pe alți nouă participanți, și plănuiește ulterior să desfășoare, în paralel, faza a II-a și a III-a a testelor la nivel global, pe pacienți cu simptome moderate de COVID-19. Compania a mai anunțat că va cere o autorizare de urgență pentru folosirea tratamentului, însă va începe producția în masă, probabil în jurul a un milion de doze, înainte de primirea aprobării.
CITEȘTE ȘI: Cum stăm cu tratamentul pentru coronavirus?
Azitromicina nu ajută cazurile grave de COVID-19
Un studiu publicat în „Azithromycin for severe COVID-19”, thelancet.com susține că azitromicina, un antibiotic destul de comun folosit în anumite cazuri ca tratament anti-COVID-19 alături de hidroxiclorochină, nu aduce vreun beneficiu bolnavilor care necesită ventilare mecanică. Pacienții studiați nu au prezentat vreo îmbunătățire semnificativă a stării clinice sau o scădere a riscului de deces în comparație cu cei care au primit tratamente standard, după 15 zile de tratament.
Spre deosebire de studiul infam privind hidroxiclorichina care a fost retras de publicație din cauza lipsei de transparenței a datelor pe care se baza, acest studiu a fost efectuat pe baza rezultatelor testelor COALITION I și COALITION II, două studii open-label cu mai multe tratamente efectuate pe pacienți din Brazilia. Autorii mai citează un sondaj efectuat în luna aprilie pe medici din 30 de țări, din care rezulta azitromicina era al doilea cel mai prescris tratament pentru COVID-19, punctând faptul că practica ar trebui evitată conform noilor date.
CITEȘTE ȘI: De ce a retras The Lancet un studiu despre hidroxiclorochină?
Mai multe detalii despre boala inflamatorie asociată cazurilor grave la copii
Deși copiii sunt mult mai puțini susceptibili la forme grave de COVID-19 decât adulții, câteva sute de cazuri la nivel global au dezvoltat simptome asemănătoare bolii Kawasaki, un sindrom care inflamează vasele de sânge din corp. Un „The Immunology of Multisystem Inflammatory Syndromein Children with COVID-19”, cell.com în jurnalul Cell aduce detalii despre misteriosul sindrom, numit sindrom inflamator multisistemic la copii (MIS-C).
În urma comparării câtorva zeci de copii diagnosticați fie cu MIS-C, boală Kawasaki sau cazuri moderate de COVID-19, autorii studiului au descoperit o particularitate în nivele mai scăzute de intereleukină-17, o citokină asociată unor boli inflamatorii sau autoimune mai răspândite, precum astmul sau psoriazisul. De asemenea, spre deosebire de celelalte cazuri, copiii care sufereau de MIS-C nu au prezentat anticorpi specifici celor două coronavirusuri care provoacă răceala comună, iar autorii susțin că aceasta ar putea fi unul din factorii care avantajează dezvoltarea sindromului.
CITEȘTE ȘI: Cât de riscantă e redeschiderea școlilor în pandemie?
Noi proteine virale descoperite descoperite în SARS-CoV-2
Un studiu publicat în „The coding capacity of SARS-CoV-2”, nature.com a identificat 23 de proteine virale noi care pot fi produse de SARS-CoV-2, care se adaugă celor 29 deja cunoscute, precum proteina S (spike) care ajută particulele virale să infecteze celule și altele care devin active în interiorul celulelor infectate. Din punct de vedere genetic, o parte din noile proteine sunt variante scurtate sau extinse al celor deja cunoscute, însă altele sunt complet noi. Autorii speculează că unele dintre acestea ar putea controla producția de molecule virale, însă rolul pe care îl joacă majoritatea celor proaspăt descoperite este necunoscut.
Ediția anterioară: Coronavirus Science Report #37: Noi dovezi despre eficiența corticosteroizilor
