(Aproape) totul despre vaccinarea împotriva COVID-1943 min read

Toate informațiile majore despre campania de vaccinare împotriva COVID-19 din România, strânse la un loc.

Acum peste un an, când COVID-19 începea să se răspândească în toată lumea, găsirea unui vaccin eficient părea o perspectivă îndepărtată, iar experții speculau că dezvoltarea ar putea dura și până la doi ani. Ei bine, după niciun an de la începutul pandemiei în România au ajuns mai multe vaccinuri care au o eficiență foarte ridicată împotriva SARS-CoV-2, iar sute de români au fost deja vaccinați.

Campania de vaccinare împotriva COVID-19 a venit, însă, la pachet cu o avalanșă de informații oficiale confuze, amestecate cu nenumărate știri false propagate de mișcări anti-vacciniste care prinseseră elan și înaintea pandemiei. Acestea sunt completate și de realitatea că știința nu poate oferi în toate cazurile răspunsuri imediate sau exacte la întrebările care apar.

În acest ghid am pus la un loc mai toate informațiile relevante despre vaccinurile existente, campania de vaccinare din România și când/cum te vei putea vaccina.

De ce să te vaccinezi împotriva COVID-19?

De la începutul pandemiei, eforturile de a gestiona răspândirea coronavirusului prin impunerea carantinei, distanțării sociale și a altor măsuri specifice au reușit doar să limiteze temporar ratele de transmisie ale SARS-CoV-2. Încercările de a reveni la normal prin redeschiderea treptată a economiei sau a serviciilor publice nu au făcut altceva decât crească numărul de cazuri de COVID-19. Ideea atingerii imunității de turmă, prin circulația liberă a virusului, aruncată ca o posibilă soluție la începutul pandemiei, s-a dovedit a fi nerealistă. Sistemele medicale au fost depășite cu mult înainte.

Singura soluție rămâne, inocularea în masă a populației. Doar aceasta ar putea reduce, în acest an, răspândirea SARS-CoV-2 până la nivele care să permite revenirea vieții sociale și economice la normalitate.

Vaccinul este necesar mai ales pentru cei aflați în grupele cu risc crescut de a dezvolta o formă gravă de COVID-19.  Dacă ești într-o asemenea categorie, vaccinul este esențial pentru a-ți oferi protecție împotriva unui virus care poate fi transmis și de apropiați care nu au simptome. Chiar și dacă nu te afli în această categorie, tot există riscul să dezvolți o formă mai serioasă a bolii sau să suferi efectele ei pe termen lung.„Long-Term Effects of COVID-19”, cdc.gov

Este vaccinul gratuit? Dar obligatoriu?

Vaccinurile împotriva COVID-19 sunt distribuite gratuit pentru întreaga populație. Vaccinarea este, însă, voluntară.

Cu toate acestea, nu este exclusă posibilitatea ca persoanele nevaccinate să se lovească de restricții la deplasarea în alte state, chiar și în interiorul Uniunii Europene, având în vedere discuțiile tot mai dese privind crearea unui pașaport special pentru persoanele vaccinate.„What is the vaccine passport and what does it mean for the future of travel?”, euronews.com

Pe 17 martie, Comisia Europeană a prezentat o propunere pentru o „adeverință electronică verde”, pe baza căreia poate fi recunoscută ca fiind imunizată, testată negativ sau vindecată de COVID-19. Adeverința ar putea facilita călătoria între statele membre, iar cei care au dovada vaccinării ar putea fi excluși de la anumite restricții de sănătate publică, precum carantina la intrarea într-un stat sau testarea obligatorie pentru COVID-19.

Documentul ar urma să fie gratuit și disponibil tuturor cetățenilor europeni, în format digital sau pe hârtie. Fiecare stat în parte ar urma să decidă ce restricții ar putea fi ridicate pentru cei care fac dovada vaccinării, vindecării sau testării. Propunerea nu conține interdicții pentru persoanele nevaccinate și susține principiul de nediscriminare a acestora.

Cine se poate programa pentru vaccin?

Autoritățile din România au ales să împartă campania de vaccinare în trei etape. În prima dintre ele, începută la sfârșitul anului trecut, au fost vaccinate exclusiv persoanele care lucrează în sănătate.

A doua etapă a campaniei a început pe 15 ianuarie. În cadrul acesteia s-au putut imuniza cei care nu au putut în prima etapă, toate persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, persoanele de orice vârstă care suferă de boli cronice și personalul care lucrează într-o listă destul de mare de domenii considerate esențiale. Pe 20 ianuarie au fost adăugate acestei etape și persoanele cu dizabilități, însoțitorii acestora și cei care locuiesc în același domiciliu cu acestea, precum și persoanele fără adăpost.

În categoria persoanelor cu boli cronice sunt incluse cele care suferă de diabet zaharat, obezitate, alte tipuri de boli metabolice (inclusiv cele congenitale), afecțiuni cardiovasculare, afecțiuni renale, afecțiuni oncologice, afecțiuni pulmonare, afecțiuni neurologice (inclusiv sindromul Down), afecțiuni hepatice moderate sau severe, precum și cei cu boli autoimune și imunodepresii severe (pacienți transplantanți, cei care urmează terapii cu corticosteroizi, pacienții infectați cu HIV/SIDA).

Categoria celor care lucrează în domenii-cheie este destul de cuprinzătoare și, oarecum controversat, a inclus mare parte a aparatului bugetar din România. Comitetul Național de Coordonare a Activităților Privind Vaccinarea Împotriva COVID-19 a înșirat toate domeniile eligibile într-un comunicat transmis pe 13 ianuarie.„Începe activitatea de vaccinare a persoanelor din Etapa a II-a”, vaccinare-covid.gov.ro În hotărârea de pe 20 ianuarie, Guvernul a modificat Strategia de vaccinare. Noi categorii de persoane, introduse în etapa a doua de imunizare împotriva COVID-19, libertatea.ro a mai fost adăugată o listă lungă de alte domenii, din care multe țin de aparatul de stat, dar și persoane care lucrează în agricultură sau în sectorul pompelor funebre.

Etapa a treia include restul populației generale cu vârste de peste 16 ani.

Cum te poți programa pentru un vaccin?

Vaccinul se poate face doar prin programare în avans. Te poți înregistra mai multe moduri, în funcție de categoria în care te afli.

Iată, mai jos, lista modalităților în care te poți programa pentru vaccin. Toate aceste opțiuni vor fi deschise și celor din etapa a treia:

1. Prin intermediul platformei online vaccinare-covid.gov.ro

Platforma online necesită crearea unui cont de utilizator. Persoanele care intră în categoria vulnerabililor își pot crea un cont prin intermediul CNP-ului și al numărului de telefon. Conturile create în acest fel permit doar programarea deținătorului contului. Poți crea unul folosind ghidul video de mai jos:

Alternativ, oricine își poate crea un cont folosind o adresă de e-mail. Acest cont poate fi folosit pentru a înscrie maximum alte nouă persoane eligibile. Persoanele înscrise de tine vor putea intra în contul propriu folosind CNP-ul cu care au fost înregistrate. Un ghid video privind acest tip de înscriere poate fi urmărit mai jos:

Începând cu faza a treia, platforma permite programări pentru restul populației. Înscrierile se pot face fie direct, la centrele care au locuri disponibile, fie și la centrele care nu mai au locuri, prin intermediul unei liste de așteptare, care arată câte persoane sunt înaintea ta la fiecare centru în parte. Cei care se înscriu pe lista de așteptare vor primi notificări prin SMS și e-mail la momentul în care se eliberează un loc, și vor avea 24 de ore pentru a programa din platformă; în caz contrar, pierd locul de pe listă. Prioritate la programare au cei care au fost eligibili încă din etapa a doua, dar și lucrătorii din anumite domenii cu risc ridicat de infecție.Poți consulta lista completă a domeniilor aici.

Un ghid video pentru înscrierea pe lista de așteptare poate fi urmărit mai jos:

2. Prin intermediul call-center-ului

Persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și bolnavii cronici aflați în evidență pot opta pentru înscrierea prin apelarea call-center-ului, fie la numărul unic național 021.414.44.25, fie la cele specifice fiecărui județ,Găsești o listă completă a numerelor de telefon aici între orele 8.00-22.00.

3. Prin intermediul medicului de familie sau a direcției de asistență socială a primăriei

Persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și bolnavii cronici aflați în evidență se pot înscrie și prin intermediul medicului de familie. Pacienții care nu sunt înscriși în registrul cu boli cronice al CNAS pot fi programați direct și de către medicul de familie sau un medic specialist.

Alternativ, primele două categorii se pot înscrie și prin direcțiile de asistență sociale ale primăriilor locale.

4. Prin intermediul angajatorului

Persoanele care intră în categoria lucrătorilor din domenii esențiale au putut fi înscrise pe parcursul fazei a doua doar prin intermediul angajatorului sau a instituției.

Cum știu pentru ce vaccin mă programez?

Deocamdată, platforma de vaccinare nu indică tipul de vaccin disponibil la fiecare centru, nici după programare. Doar că acesta este ușor de aflat, având în vedere că distanța dintre administrarea primei doze și a rapelului este fixă și diferă în funcție de vaccin: 21 de zile pentru Pfizer, 28 de zile pentru Moderna și 56 de zile pentru AstraZeneca.

În momentul în care va fi disponibil, vaccinul Johnson&Johnson va fi administrat într-o singură doză.

Întrebări frecvente despre vaccin

Ce vaccinuri împotriva COVID-19 sunt disponibile acum?

România primește vaccinuri anti-COVID-19 exclusiv prin intermediul Uniunii Europene. Deocamdată, autoritățile nu au anunțat vreun plan de a cumpăra vaccinuri separat de blocul comunitar.

La momentul redactării acestui material, țara noastră are acces la patru vaccinuri aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), produse de companiile BioNTech/Pfizer, Moderna, AstraZeneca și Johnson&Johnson, respectiv. Blocul comunitar mai are contracte cu alte companii care sunt în curs de dezvoltare a unui vaccin, dar acestea vor putea fi distribuite doar după ce termină testele și primesc aprobare de la EMA.

Vaccinurile de la BioNTech/Pfizer și Moderna sunt aprobate pentru toate persoanele cu vârste de peste 18 ani, în timp vaccinul celor de la AstraZeneca poate fi acordat categoriei de vârstă 18-55. Autoritățile au în vederea ridicarea pragului superior de vârstă pentru acesta din urmă la 65 de ani și chiar eliminarea acestuia.„Gheorghiță: Am solicitat ridicarea vârstei pentru vaccinul AstraZeneca la 65 de ani / Avem în vedere și eliminarea completă a pragului de vârstă”, hotnews.ro

CITEȘTE ȘI: La ce vaccin anti-COVID-19 au acces românii

Cum funcționează vaccinurile disponibile?

Vaccinurile produse de Pfizer/BioNTech și Moderna funcționează pe baza ARN-ului mesager, o tehnologie nouă în domeniul vaccinurilor. „Tot ce ți-ai dorit vreodată să știi despre vaccinurile cu ARN mesager, dar ți-a fost frică să întrebi”, scena9.ro

În mod clasic, un vaccin folosește un virus dezactivat, bucăți din acesta sau virusuri similare pentru a stimula răspunsul imunitar fără o infecție. În schimb, vaccinurile anti-COVID-19 pe bază de ARN mesager oferă corpului instrucțiuni pentru ca celulele să poată produce singure proteina Spike, parte a învelișului SARS-CoV-2, esențială în mecanismul prin care virusul  infectează celule. Astfel, organismul va produce un răspuns imunitar specific, care va recunoaște din start virusul în cazul unei tentative de infecție și îl va anihala.

Cele două vaccinuri necesită administrarea a două doze, la circa 21 (Pfizer), respectiv 28 de zile (Moderna), pentru a obține efectul imun scontat. Diferențele dintre cele două vaccinuri țin mai degrabă de detalii tehnice, O comparație detaliată găsești pe statnews.com precum dojazul sau de temperatura de stocare.

Sunt multe știri false care circulă despre această tehnologie, printre cele mai răspândită fiind cea că ar putea modifica cumva ADN-ul uman. ARN-ul mesager nu se poate integra în ADN; este doar un set de instrucțiuni ce dispare din organism odată ce își îndeplinește scopul.

Vaccinurile dezvoltate de AstraZeneca (la Universitatea Oxford) și Johnson&Johnson funcționează pe o tehnologie mai veche. Acestea folosec adenoviruși care provoacă răceală la cimpanzei, dar este inofensiv la oameni. Vectorul viral este modificat pentru a conține o genă cu instrucțiuni de producere a proteinei S de la suprafața SARS-CoV-2. Odată ce vectorul pătrunde în celule, proteina va fi produsă de organism, care va porni un răspuns imunitar ce recunoaște virusul în cazul unei infecții reale.

Vaccinul britanic trebuie administrat tot în două doze, la distanță de opt săptămâni. Un studiu recent,„Single Dose Administration, And The Influence Of The Timing Of The Booster Dose On Immunogenicity and Efficacy Of ChAdOx1 nCoV-19 (AZD1222) Vaccine”, ssrn.com care nu a trecut însă prin procesul de peer review, susține însă că eficacitatea ar putea crește dacă administrarea rapelului este amânată până la 12 săptămâni după doza inițială. În cazul în care studiul va fi omologat, ne putem aștepta la extinderea acestei perioade.

Pe de altă parte, vaccinul Johnson&Johnson este administrat într-o singură doză, fiind primul aprobat pentru utilizare în Uniunea Europeană care nu are nevoie de rapel.

Cât de sigure sunt vaccinurile?

Există destul discuții privind siguranța vaccinurilor, mai ales în ideea că acestea au fost testate într-un perioadă de timp mult mai scurtă decât alte vaccinuri și că astfel nu se cunosc potențialele efecte pe termen lung. Este adevărat că vaccinurile anti-COVID-19 au fost dezvoltate într-un timp record, dar asta are mai degrabă de a face cu amploarea pandemiei și efectele medicale, economice și sociale devastatoare ale acesteia. Ceea ce a însemnat și că au fost alocate resurse pe măsură pentru găsirea cât mai rapidă a unei soluții. Zeci de vaccinuri au fost dezvoltate simultan în întreaga lume pentru a combate un singur virus, lucru fără precedent în istoria medicinei.

CITEȘTE ȘI:  Vaccinul anti-COVID-19. Situația la zi.

Vaccinurile care sunt și vor fi disponibile în România au garanția faptului că au trecut riguros prin toate fazele necesare de testare, fiind verificate independent de către EMA.Mai multe detalii despre procedură găsești pe europa.eu

Ce efecte secundare există?

O condiție imperativă pentru ca un vaccin să fie aprobat de EMA este ca acesta să fie sigur de administrat. Pe parcursul perioadei de testare a vaccinurilor aprobate în UE, au existat foarte puține cazuri de reacții adverse ceva mai serioase,„Experts Explain COVID-19 Vaccine Side Effects”, aarp.org cum ar fi umflarea ganglionilor. Patru persoane care au primit vaccinul Pfizer și trei voluntari ai testului de la Moderna au înregistrat cazuri de paralizie Bell, un tip de paralizie facială temporară, dar nu s-a putut stabili o reacție cauzală cu vreunul dintre vaccinuri.

Au fost înregistrate, în schimb, reacții comune sau minore, precum durerea la locul injecției, febra, durerile de cap, dureri musculare, durerile la nivelul articulațiilor, astenie sau reacții alergice de tip urticarie. Acestea sunt reacții așteptate, fiind rezultatul faptului că vaccinul pornește practic sistemul imunitar, ca în cazul unei infecții reale. Genul acesta de reacții este temporar.

Există și efecte secundare grave?

Pentru că până și eșantioane de zeci de mii de voluntari nu pot fi 100% reprezentative pentru miliarde de oameni, în practică pot apăreași cazuri de reacții adverse mai grave. În cazul vaccinului de la Pfizer, au apărut alergii mai severe la unul dintre componentele vaccinului. Acestea pot duce chiar la șoc anafilactic „UK issues anaphylaxis warning on Pfizer vaccine after adverse reactions”, reuters.com – o reacție inflamatoare severă, care trebuie tratată rapid.

Aceste cazuri au fost însă foarte rare – Centrul pentru Prevenirea și Combaterea Bolilor din Statele Unite a anunțat că, până la data de 21 februarie, frecvența unor astfel de reacții a fost de 2-5 cazuri per un milion de persoane vaccinate.„Selected Adverse Events Reported after COVID-19 Vaccination”, cdc.gov Nu a fost înregistrat vreun deces din această cauză la nivel global până la sfârșitul lui februarie. Dacă ai avut în trecut astfel de reacții sau ai un istoric de alergii la diverse substanțe, este recomandat să te consulți cu medicul de familie înainte de a te programa pentru vaccin.

În schimb, unele din reacțiile minore pentru majoritatea populației ar putea avea efecte mai severe pentru unele categorii de persoane, precum bătrânii care suferă de afecțiuni foarte grave sau pacienții cu boli în stadiu terminal. O știre care a circulat intens la începtul acestui an a fost cea privind moartea a 33 de bătrâni din Norvegia, la scurt timp după vaccinare. Țara nordică a prioritizat inocularea bătrânilor din aziluri(decesele survenind dintr-un total de 42.000 de persoane imunizate), iar toate victimele aveau peste 75 de ani și includeau pacienți cu afecțiuni în stadiu terminal, categorii în care se înregistrează constant decese. Ulterior, autoritățile medicale norvegiene au anunțat că „nu au o găsit o legătură directăNorway: No link established after post-COVID-19 vaccination deaths, says health authority”, euronews.com între decese și vaccin, dar nu exclud faptul ca febra sau greața specifică acestuia să fie periculoase pentru cei cu probleme serioase de sănătate.

Prima mare controversă legată de siguranța vaccinurilor a apărut în luna martie, pe seama vaccinului produs de AstraZeneca. Mai multe state europene au raportat cazuri de persoane care au suferit tromboze (cheaguri de sânge care obstrucționează circulația sanguină), dintre care câteva cazuri soldate cu deces, la scurt timp după administrarea unei doze a vaccinului britanic. Situația a dus la întreruperea parțială a vaccinării cu AstraZeneca în mai multe state din Uniunea Europeană.

În urma unei analize, Agenția Europeană a Medicamentului„COVID-19 Vaccine AstraZeneca: benefits still outweigh the risks despite possible link to rare blood clots with low blood platelets Share”, ema.europa.eu a conclus că deși există o posibilă legătură între vaccinul britanic și cazurile de tromboză, incidența acestora este foarte rară, iar vaccinul are mai multe beneficii decât riscuri. 25 de cazuri din Marea Britanie și Spațiul Economic European au fost identificate din aproximativ 20 de milioane de persoane vaccinate până pe 17 martie. Instituția a avertizat, însă, că incidența cazurilor la persoanele de sub 50 de ani (în special la femei) este mai mare decât media estimată pentru populația generală pre-COVID. Totuși, EMA notează că și COVID-19 provoacă cazuri de tromboză, așa că este dificil de stabilit dacă acest risc poate fi atribuit doar vaccinului.

CITEȘTE ȘI: Creșterea și descreșterea vaccinului AstraZeneca

Cât de eficiente sunt vaccinurile aprobate?

Vaccinurile aprobate până în prezent au o rată extrem de ridicată de prevenție a cazurilor simptomatice de COVID-19: cel de la BioNTech/Pfizer de 95%,„Safety and Efficacy of the BNT162b2 mRNA Covid-19 Vaccine”, nejm.org iar cel de la Moderna de 94%,„Efficacy and Safety of the mRNA-1273 SARS-CoV-2 Vaccine”, nejm.org conform testelor efectuate la scară largă.

Vaccinul de la AstraZeneca are o eficiență mai scăzută împotriva cazurilor simptomatice, EMA plasând-o la 60%.„EMA recommends COVID-19 Vaccine AstraZeneca for authorisation in the EU Share”, ema.europa.eu În schimb, pare să fie mult mai eficient la reducerea riscului de spitalizare. Un studiu pre-print„Effectiveness of first dose of COVID-19 vaccines against hospital admissions in Scotland: national prospective cohort study of 5.4 million people ”, ed.ac.uk care include 500.000 de persoane vaccinate în Scoția, majoritarea bătrâni, susține că rata de spitalizare în rândul acestora a scăzut cu 94% în urma administrării unei  singure doze.

Este important de notat că aceste procentaje sunt calculate începând cu 14 zile de la administrarea celei de-a doua doze, punctul la care se consideră că vaccinul a avut destul timp pentru a-și face efectul. Nu au fost descoperite diferențe statistice semnificative între eficiența la diferite categorii de vârstă sau grupuri rasiale sau etnice, cu excepția copiilor, care nu au fost incluși în grupurile inițiale de testare.

În cazul vaccinului AstraZeneca, EMA a anunțat în comunicatul în care l-a recomandat pentru aprobare că nu există suficiente date în studiile clinice pentru a arăta cât de bine funcționează vaccinul pentru persoanele de peste 55 de ani. Experții instituției au recomandat, totuși, utilizarea lui și la această categorie de vârstă, bazat pe faptul că răspunsul imun a fost observat la bătrâni, dar și din experiența cu alte vaccinuri. O parte dintre statele UE, precum România, au optat să limiteze distribuția lui la persoanele de sub 55 sau 65 de ani până la apariția unor studii noi.

În practică, un studiu serologic efectuat în Israel a observat deja că vaccinul Pfizer a stârnit reacții imunitare puternice în 98% din personalul medical care a primit ambele doze.„Israeli hospital: 98% of staff who got 2nd shot have high-level COVID antibodies”, timesofisrael.com  

Un alt studiu efectuat Israel a arătat că vaccinul Pfizer scade riscul de infecții simptomatice cu 94% la șapte zile după administrarea rapelului, iar riscul de a avea o formă severă a bolii scade cu 92%.„Real-world effectiveness of COVID-19 vaccine – research by Clalit Research Institute”, eurekalert.org Protecția este mai limitată în perioada dintre administrarea primei doze și în primele șapte zile de după rapel (previne 57% din cazurile simptomatice și 62% din cazurile severe în această perioadă).

După ce primești prima doză a vaccinului, cel mai indicat este indicat să continui să-ți iei aceleași precauții ca până în prezent și să le menții până aproximativ două săptămâni de la administrarea celei de-a doua doze.

Johnson&Johnson au anunțat „Johnson & Johnson Announces Single-Shot Janssen COVID-19 Vaccine Candidate Met Primary Endpoints in Interim Analysis of its Phase 3 ENSEMBLE Trial”, johnsonandjohnson.gcs-web.com (PDF) că vaccinul propriu are o eficacitate medie împotriva cazurilor simptomatice de 66%, în urma testelor la scară largă efectuate în Statele Unite, Africa de Sud și America de Sud. O analiză făcută de FDA„Vaccines and Related Biological Products Advisory Committee February 26, 2021 Meeting Briefing Document”, fda.gov (PDF) a anunțat o eficacitate mai bună, de 72% în Statele Unite și 64% în Africa de Sud, respectiv de 86 și 82% împotriva formelor severe ale bolii.

Cât durează imunitatea?

Vaccinurile aprobate până în prezent pot garanta doar imunitatea maximă conferită de la începerea testelor și până în momentul de față, adică de câteva luni. Se pot face proiecții, cel mult, dar în practică este imposibil de știut dacă imunitatea va dura câteva luni sau câțiva ani fără a trece respectivele luni sau ani.

CITEȘTE ȘI: Poți face COVID-19 de două ori?

Pot preveni vaccinurile răspândirea bolii?

La fel de incert este dacă vaccinurile pot preveni răspândirea virusului de către pacienții deja imunizați, deoarece acest aspect nu a fost urmărit în testele la scară largă. Un studiu pre-print„Effectiveness of BNT162b2 mRNA Vaccine Against Infection and COVID-19 Vaccine Coverage in Healthcare Workers in England, Multicentre Prospective Cohort Study (the SIREN Study)”, ssrn.com efectuat pe pe lucrători medicali din Marea Britanie care au primit vaccinul Pfizer sugerează că acesta ar fi eficient în prevenirea infecțiilor de orice fel. Conform cercetării, riscul infecției asimptomatice scade cu 72% la 21 de zile de la administrarea primei doze și cu 86% la șapte zile de la rapel.

Sunt afectate vaccinurile de formele noi de SARS-CoV-2?

Există temerea că variantele  SARS-CoV-2 descoperite în Marea Britanie, Brazilia și Africa de Sud, ar putea pune în pericol imunitatea conferită de vaccin. Asta pentru că anumite mutații ale acestor forme pot evita răspunsurile imunitare create pentru a combate variantele deja răspândite ale virusului.

CITEȘTE ȘI: Noile tulpini ale coronavirusului. Ce știm până acum?

BioNTech și Pfizer au publicat un studiu,„Neutralization of SARS-CoV-2 lineage B.1.1.7 pseudovirus by BNT162b2 vaccine-elicited human sera”, sciencemag.org prin care susține că actuala versiune a vaccinului rămâne la fel de eficientă împotriva tulpinei descoperite în Marea Britanie. Alte studii au ajuns la concluzii similare pentru vaccinurile Moderna„Infection and mRNA-1273 vaccine antibodies neutralize SARS-CoV-2 UK variant”, medrxiv.org și AstraZeneca, „Efficacy of ChAdOx1 nCoV-19 (AZD1222) Vaccine Against SARS-CoV-2 VOC 202012/01 (B.1.1.7)”, ssrn.com cu mențiunea că acestea încă nu au fost certificate prin peer review.

O altă cercetare publicată în Statele Unite sugerează că anticorpii creați de ambele vaccinuri aprobate reacționează la varianta din Africa de Sud, dar la un nivel mai scăzut decât în cazul tulpinilor deja răspândite.„mRNA vaccine-elicited antibodies to SARS-CoV-2 and circulating variants”, nature.com Totuși, autorii sugerează că și în cazul unei infecții, răspunsul imunitar generat de vaccin tot ar putea preveni dezvoltarea unor cazuri mai grave.

Vaccinul AstraZeneca are probleme mai mari cu varianta sud-africană. Un studiu pre-print publicat în februarie„Safety and efficacy of the ChAdOx1 nCoV-19 (AZD1222) Covid-19 vaccine against the B.1.351 variant in South Africa”, medrxiv.org a plasat eficiența acestuia la doar 10% împotriva infecțiilor moderate împotriva cauzate de noua tulpină, cu date neconcludente privind protecția împotriva cazurilor grave. Studiul a determinat autoritățile din Africa de Sud să oprească distribuția vaccinului.„Covid: South Africa halts AstraZeneca vaccine rollout over new variant”, bbc.co.uk

CITEȘTE ȘI: E484K: mutația care îngrijorează oamenii de știință