Bloomberg via Getty Images

Coronavirus Science Report #53: Vaccinarea, sub presiunea recordurilor de infectări și a mutațiilor noi29 min read

De Ionuț Preda 06.01.2021

Campaniile de vaccinare au început în plin în toată Uniunea Europeană, unde tocmai a fost aprobat și vaccinul de la Moderna, dar autoritățile sunt puse sub presiune de noi recorduri ale infectărilor și de noi mutații care pot face virusul mai transmisibil și dăunător.

Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în perioada Sărbătorilor despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:

  1. Campaniile de vaccinare au început în plin în anumite părți de pe glob, dar Uniunea Europeană se confruntă cu critici privind distribuirea lentă a dozelor și procesul regulator greoi;
  2. Agenția Europeană a Medicamentului a recomandat pentru aprobare vaccinul de la Moderna, din care blocul comunitar și-a asigurat 160 de milioane de doze;
  3. O serie de state au aprobat sau consideră aprobarea unor improvizații în procesul de vaccinare, precum mărirea distanței dintre administrarea celor două doze, pentru a imuniza cât mai multe persoane cu doza inițială. Producătorii avertizează că nu există cercetări care să susțină viabilitatea unei astfel de abordări;
  4. Marea Britanie a mărit distanța dintre administrarea dozelor până la 12 săptămâni și a aprobat utilizarea a două tipuri de vaccin diferite pentru prima doză și rapel, în caz de necesitate, o practică pentru care nu există niciun studiu;
  5. Două variante noi de SARS-CoV-2 detectate în Marea Britanie și Africa de Sud înglobează mutații care le-ar putea face mai infecțioase și periculoase, dar acest lucru va fi clar doar când vor apărea rezultatele  cercetărilor făcute de specialiști;
  6. Sfârșitul lui 2020 a adus noi recorduri de infectări și decese provocate de COVID-19 la nivel mondial, în timp ce boala a devenit principala cauză de mortalitate din Statele Unite;
  7. Un studiu efectuat în Singapore arată că pacienții asimptomatici sunt infecțioși, dar rata lor de transmitere este mai scăzută decât în cazul simptomaticilor;
  8. Anticorpii care vizează specific proteina S sau cea nucleocapsidă a virusului scad exponențial riscul de infectare la șase luni de la detectare, conform unui studiu de amploare efectuat de Universitatea Oxford.  

Au început campaniile de vaccinare în UE, dar și criticile la adresa lor

Campaniile de vaccinare au început în perioada Sărbătorilor în toată Uniunea Europeană, cu excepția Olandei. Deocamdată, au fost aprobate două vaccinuri de către Agenția Europeană a Medicamentului (EMA): cel de la BioNTech/Pfizer și, foarte recent, cel dezvoltat de Moderna.

Până în momentul de față, în România au ajuns aproximativ 300.000 de doze ale vaccinului Pfizer. Conform datelor comunicate pe 5 ianuarie,41.609 persoane au primit deja prima doză în cadrul primei etape a campaniei de vaccinare, care este rezervată lucrătorilor medicali.

URMĂREȘTE CAMPANIA DE VACCINARE: Evoluția COVID-19 în România

Nu au fost înregistrate efecte secundare majore, ci doar 136 de cazuri de reacții adverse comune și minore, dintre care 64 au fost reacții locale cu durere la locul injectării, iar 72 reacții generale (febră, astenie, mialgii artralgii, astenie, anxietate și alergii de tip urticarie).

Nu totul e roz în blocul comunitar. Începutul a fost destul de lent într-o parte dintre statele membre; Franța, de exemplu, a imunizat mai puține persoane decât România până în momentul de față,„Coronavirus (COVID-19) Vaccinations”, ourworldindata.org în ciuda faptului că împărțirea proporțională cu numărul populației i-a asigurat mai multe doze inițiale. Statele membre au rate de vaccinare semnificativ mai reduse decât Israel, Statele Unite sau Marea Britanie, și au început să apară critici privind numărul limitat de doze livrate până în prezent„The EU’s coronavirus vaccine blame game. Why so slow?”, politico.eu și procesul lent de omologare al vaccinurilor

CITEȘTE ȘI: La ce vaccin anti-COVID-19 au acces românii?

Agenția Europeană a Medicamentului a aprobat vaccinul Moderna

EMA a anunțat pe 6 ianuarie că recomandă aprobarea pentru comercializare a vaccinului produs de Moderna, mRNA-1273. După ce va fi aprobat de Comisia Europeană, pas care este mai degrabă o formalitate, va deveni al doilea vaccin disponibil statelor din blocul comunitar. Uniunea Europeană a ajuns la un acord în noiembrie pentru a cumpăra 80 de milioane de doze ale vaccinului produs de compania farmaceutică americană, cu opțiune pentru alte 80 de milioane, care a fost activată în decembrie.„European Commission Exercises Option for Additional 80 Million Doses of Moderna’s COVID-19 Vaccine Candidate”, bussinesswire.com În total, statele membre vor avea acces la 460 de milioane de doze de la cele două companii ale căror vaccinuri au fost aprobate.

Vaccinul a avut rezultate extrem de bune în testele la scară largă, oferind o protecție de 94% împotriva noului coronavirus. Se bazează pe aceeași tehnologie a ARN-ului mesager precum cel de la Pfizer și este administrat tot în două doze, doar că diferența recomandată între acestea este de 28 de zile. Alte diferențe țin de temperatura la care trebuie transportat și stocat – cel de la Moderna poate fi transportat la temperaturi similare un congelator standard (-20°C) și poate fi stocat pentru 30 de zile într-un frigider.„A side-by-side comparison of the Pfizer/BioNTech and Moderna vaccines”, statnews.com – și de mărimea dozelor, cel de la Moderna fiind de 100 micrograme, față de 30 de micrograme la Pfizer.

CITEȘTE ȘI: Vaccinul anti-COVID-19. Situația la zi. 

Amânarea celei de-a doua doze, luată în considerare pentru vaccinarea cât mai multor persoane

Problemele de distribuție ale vaccinului și exploziile de cazuri noi au determinat autoritățile medicale din diverse state să se gândească la improvizații în schema de vaccinare. A început Marea Britanie, unde autoritățile au permis ca cele două doze recomandate pentru vaccinurile Pfizer și AstraZeneca să poată fi administrate la 12 săptămâni distanță,„Covid vaccine: unease among doctors as follow-up doses of UK jab delayed”, theguardian.com în ciuda faptului că perioada recomandată de producători este de trei săptămâni.

Danemarca a aprobat, de asemenea, creșterea distanței dintre doza inițială și rapel la șase săptămâni, iar Germania ia în calcul o măsură similară;„Germany mulls delaying second COVID-19 vaccine shot, Denmark approves delay”, reuters.com cele două sunt statele membre UE care au cele mai ridicate rate de vaccinare, așa că au ajuns să întâmpine dificultăți cu numărul de doze disponibile. Cele șase săptămâni reprezintă perioada maximă permisă de Agenția Europeană a Medicamentului pe baza licenței aprobate pentru utilizarea vaccinului Pfizer;„Can the second dose of the COVID-19 vaccine be delayed?”, dw.com o perioadă mai lungă ar necesita un nou proces de aprobare. În schimb, Statele Unite, prin vocea expertului Anthony Fauci, au anunțat că nu vor altera schemele de vaccinare recomandate de producători.„Dr. Fauci advises against the British approach of delaying a second dose of vaccine.”, nytimes.com

BioNTech și Pfizer au avertizat că nu există date care să susțină eficiența vreunei scheme alternative de vaccinare,„BioNTech warns ‘no data’ to support UK plan to space out Covid shots”, ft.com recomandând păstrarea perioadei de aproximativ 21 de zile dintre administrarea dozelor. Studiile pe această temă sunt relativ confuze, având în vedere că nu au fost menite să testeze eficiența unei singure doze. Rezultatele testelor de faza III publicate în New England Journal of Medicine„Safety and Efficacy of the BNT162b2 mRNA Covid-19 Vaccine”, nejm.org au arătat că vaccinul Pfizer oferă o protecție de 52%, în medie, între cele două doze.

Media nu este, însă, reprezentativă pentru riscul de îmbolnăvire în perioada dintre cele două vaccinuri. Într-o prezentare pentru FDA,„BNT162b2 Vaccine Candidate Against COVID-19”, fda.gov (PDF, pag.48) producătorul arată că, în primele zece zile de la administrare, rata de infectare în cadrul voluntarilor a fost similară între grupul care a primit prima doză și cel de control, care a primit un vaccin placebo. După zece zile, rata de infectări se aplatizează pentru primul grup, dar continuă să crească exponențial pentru al doilea. Vârful, o protecție de 91%, este atins în perioada imediat următoare administrării rapelului (din interpretările proprii ale datelor, FDA sugerează că ar fi în jur de 80%).„Vaccines and Related Biological Products Advisory Committee Meeting December 10, 2020”, fda.gov Având în vedere că fiecare doză are nevoie de timp pentru a acționa, acest procentaj este atribuit tot acțiunii primului vaccin.

Nu există, însă, date concludente privind longevitatea protecției oferite de o singură doză sau eficiența administrării unui rapel întârziat. Grupul Strategic al Experților din Imunizare OMS (SAGE) a recomandat ca rapelul să fie administrat între 21 și 28 de zile după prima doză, dar a anunțat că statele care au dificultăți cu aprovizionarea dozelor pot mări această perioadă de timp până la șase săptămâni.WHO: 2nd dose of BioNTech/Pfizer vaccine can be delayed”, politico.eu

Doze suplimentare ar putea fi extrase din flacoanele existente

O altă schimbare față de planurile inițiale ar fi obținerea mai multor doze dintr-un singur flacon al vaccinului Pfizer. Inițial, companiile producătoare recomandau extragerea a cinci doze din fiecare flacon; în practică, s-a descoperit că în fiecare flacon rămâne o cantitate adițională de vaccin.„A COVID-19 vaccine gets a little bit extra”, theverge.com Inițial, Pfizer și BioNTech au sugerat că decizia privind folosirea cantității adiționale ar trebui să rămână la latitudinea autorităților medicale din fiecare stat,„Labeling confusion led to wasted doses of Pfizer Covid-19 vaccine in first days of rollout”, statnews.com dar ulterior au deschis discuții cu EMA pentru aprobarea oficială a unei a șasea doze, bazată pe folosirea unor seringi care limitează cantitatea de material pierdutCantitatea rămasă depinde de acul sau seringa folosită pentru extragere; unele ar putea risipi mai mult material la extragere, apnews.com Autoritățile medicale din Statele Unite, Germania, Italia, Marea Britanie și Israel au aprobat deja extragerea unei a șasea doze din flacon.

Marea Britanie vrea să combine vaccinurile

Poate cea mai ciudată improvizație vine din Marea Britanie, acolo unde autoritățile medicale au aprobat scheme de vaccinare în care prima doză și rapelul pot proveni de la producători diferiți, în caz de necesitate. /„Britain takes a gamble with Covid-19 vaccines, upping the stakes for the rest of us”, statnews.com/ Astfel, o persoană care primește vaccinul Pfizer ar putea primi pe post de rapel o doză a vaccinului AstraZeneca. Dacă în cazul amânării rapelului există totuși ceva practici generale de vaccinologie care să o susțină, combinarea a două tipuri diferite de vaccinuri COVID-19 nu a fost cercetată în vreun studiu, iar unii experții o consideră echivalentă cu efectuarea unui test la scară largă pe populație.

Noi variante ale coronavirusului provoacă îngrijorare

La începutul lui decembrie 2020, experții medicali din Marea Britanie au anunțat că au descoperit o nouă variantă a coronavirusului răspândită în regat, cunoscută sub numele de B.1.1.7. Acesta este numele atribuit liniei virale din care se trage. Varianta specifică identificată în UK este numită VUI-202012/01, de la „variant under investigation”/variantă aflată în curs de investigare Problema principală este că aceasta a suferit nu mai puțin de 17 mutații„Mutant coronavirus in the United Kingdom sets off alarms, but its importance remains unclear”, sciencemag.org (în general, fiecare variantă de COVID-19 suferă una sau două; până la identificarea B.1.1.7 niciuna nu căpătase mai mult de 12 în același timp), dintre care opt afectează gena proteinei S de la suprafața virusului, esențială în procesul de infectare a celulelor umane.

Două dintre aceste mutații sunt îngrijorătoare. Prima, N501Y, ajută proteina S (spike) să se „lege” mai strâns de receptorul ACE-2, enzima atașată membranelor unor celule prezente în mai multe organe umane, prin care virusul pătrunde în interiorul acestora. A doua, numită 69-70del, elimină doi aminoacizi din proteina S.. Astfel, B.1.1.7 ar putea fi o variantă mai infecțioasă și mai periculoasă – dar acest lucru va trebui confirmat de cercetări.

În practică, noua variantă circula în Marea Britanie cel puțin de la sfârșitul lui septembrie, însă a căpătat amploare în noiembrie și decembrie. Consilierul științific principal al guvernului britanic, Patrick Vallance, a afirmat că 60% din toate cazurile înregistrate la sfârșitului anului în Londra au fost atribuite noii variante.„COVID variant: What do we know about the UK’s coronavirus mutation?”, euronews.com De altfel, Marea Britanie a atins cifre-record ale cazurilor noi, ajungând în prima săptămână din 2021 la medii de peste 50.000 de infectări noi pe zi. Între timp, noua variantă a fost descoperită Mai multe detalii găsești pe cov-lineage.org în toată Europa de Vest, Statele Unite, Canada, India Brazilia sau Australia, dar nu a fost încă confirmată în România. Confirmarea se poate face doar prin secvențiere genetică, iar acest lucru nu se face la fiecare caz.

Alte motive de îngrijorare vin Africa de Sud, unde o variantă diferită a virusului, 501.V2, a suferit mai multe mutații, incluzând N501Y. Doar că aceasta include și o mutație a proteinei S, E484K, care nu este prezentă în varianta britanică și ar face virusul mai greu de recunoscut de către anticorpi.„South African SARS-CoV-2 Variant Alarms Scientists”, the-scientist.com Din nou, trebuie așteptate mai multe date și studii privind comportamentul acestei variante pentru a putea ști dacă ele pun în pericol imunitatea naturală sau cea conferită de vaccin. OMS a anunțat că, din datele cunoscute până în prezent, varianta sud-africană nu ar trebui să fie mai infecțioasă decât cea apărută în Marea Britanie. „No sign S.Africa’s COVID-19 variant more contagious than UK version – WHO”, reuters.com

Recorduri de cazuri noi la nivel global și în multe state

Sfârșitul lui 2020 a adus noi vârfuri de cazuri depistate la nivel global și în țările cele mai afectate de pandemie. Conform datelor OMS,Disponibile pe who.int un record de infectări la nivel global a fost atins pe 20 decembrie, când au fost semnalate peste 841.000 de cazuri. Aproape jumătate din acestea au fost raportate doar în Statele Unite, care a anunțat la acea dată peste 400.000 de infectări noi în 24 de ore. Pe 18 decembrie, Brazilia înregistrase și ea un vârf de peste 70.000 de cazuri noi depistate, în aceeași zi în care și Germania a înregistrat un record de 33.777 de infectări.

Ultima zi din 2020 a fost și cea mai neagră de la începutul pandemiei: au fost înregistrate 14.043 de decese din cauza noului coronavirus. De altfel, COVID-19 a devenit principala cauză de mortalitate în Statele Unite în lunile noiembrie și decembrie, depășind ratele de deces zilnice ale afecțiunilor cardiace și diverselor tipuri de cancer.

Persoanele asimptomatice ar putea fi mai puțin infecțioase

Rezultatele unui studiu publicat în The Lancet „Infectivity of asymptomatic versus symptomatic COVID-19”, thelancet.com sugerează că pacienții asimptomatici sunt infecțioși, dar semnificativ mai puțin decât cei care dezvoltă simptome. Studiul a fost efectuat pe 628 de pacienți infectați cu SARS-CoV-2 din Singapore și 3.790 de persoane care au fost carantinate în urma contactului cu aceștia. Cercetătorii au observat că incidența infectărilor în persoanele care au intrat în contact cu pacienții simptomatici a fost de 3,85 de ori mare decât pentru cei care au avut contact cu asimptomatici. Autorii avertizează, totuși, că rezultatele arată că eforturile de contact tracing proactive ar trebui să includă și pacienții asimptomatici, care pot deveni vectori de transmitere ai virusului.

Noi dovezi privind protecția de durată conferită de anumiți anticorpi

Un studiu publicat în The New England Journal of Medicine„Antibody Status and Incidence of SARS-CoV-2 Infection in Health Care Workers”, nejm.org arată că prezența anticorpilor de tip imunoglobulină G care vizează proteina S sau proteina nucleocapsidă /Un tip de proteină care încojoară genomul virusului/ a SARS-CoV-2 a fost corelată cu o rată foarte scăzută a reinfectărilor în personalul medical, în primele șase luni de la infectare.

Cercetarea a inclus peste 12.000 de lucrători medicali angajați la spitalele Universității Oxford din Marea Britanie. Aceștia au fost testați pentru a identifica prezența acestui tip de anticorpi, iar rezultatele au fost ulterior corelate cu datele privind infecțiile ulterior în rândul lor. Astfel, din 1.265 de persoane pozitive la testul pentru acest antigen, doar două au fost testate pozitiv pentru SARS-CoV-2 în următoarele 31 de săptămâni, ambele cazuri fiind asimptomatice.

EDIȚIA ANTERIOARĂ: Coronavirus Science Report #52: Vaccinul Moderna e aprobat în SUA, UE accelerează procedurile 



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #54: vaccinul Johnson & Johnson e eficient

De Mihai Ghiduc 15/01/2021
Dacă și faza a III-a va confirma acest lucru, e o veste bună, pentru că acest vaccin se administrează într-o singură doză.
CORONAVIRUS|OVERVIEW

Noile tulpini ale coronavirusului. Ce știm până acum?

De Mihai Ghiduc 12/01/2021
Vreme de un an, mutațiile virusului SARS-CoV-2 au fost relativ ignorate. Și totuși, în decembrie, două noi tulpini ale acestuia au ieșit în evidență. Sunt acestea mai periculoase?
CORONAVIRUS|2020

12 momente-cheie ale pandemiei

De Mihai Ghiduc 26/12/2020
Nu mai e niciun dubiu că 2020 va rămâne în istorie drept anul pandemiei COVID-19.
CORONAVIRUS|SOLUȚII

La ce vaccin anti-COVID-19 au acces românii?

De Mihai Ghiduc 21/12/2020
Campania de vaccinare din România se va face în același timp cu restul statelor europene și cu aceleași vaccinuri la care vor avea acces și acestea.