Jakub Porzycki/Nur Photos/Getty Images

Coronavirus Science Report #49: Ce întrebări planează asupra vaccinului AstraZeneca?20 min read

De Ionuț Preda 27.11.2020, ultima actualizare: 04.12.2020

Producătorii vaccinului de la Oxford susțin că acesta eficient, dar au avut o metodologie de testare confuză, pe care au și schimbat-o pe parcurs. Noi studii despre terapia cu plasmă arată că nu funcționează în cazurile grave.

Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:

  1. AstraZeneca susține că vaccinul pe care îl produce funcționează în proporție de 70%, însă datele pe care le-au făcut publice au creat confuzie printre specialiști, în special din cauza testării inegale a două scheme diferite de dozaj (din care una se pare că a fost descoperită accidental) și a lipsei împărțirii datelor pe grupe de vârstă;
  2. Uniunea Europeană a ajuns la un acord pentru a cumpăra 160 de milioane de doze a vaccinului produs de Moderna, ceea ce înseamnă că și România va avea acces la acesta;
  3. Terapia cu plasmă convalescentă de la foștii pacienți de COVID-19 nu îi ajută pe cei care dezvoltă pneumonie severă din cauza bolii, dar ar putea scădea riscul agravării bolii la persoane vârstnice, dacă este administrată din timp;
  4. Un studiu efectuat pe comitatele statului american Kansas a arătat că cele care au introdus obligativitatea purtării măștii în spații publice au reușit să încetinească și chiar să scadă rata de transmitere a virusului;
  5. Conform unui studiu efectuat de Regina Maria pe pacienții testați pozitiv din Cluj și București, 79% dintre aceștia mai prezentau anticorpi la 43-56 de zile de la depistarea virusului;
  6. Un AI bazat pe machine learning a reușit să identifice cazurile de COVID-19 în urma citirii unei radiografii pulmonare mai precis și mult mai rapid decât o echipă de experți în radiologie cardiopulmonară.

AstraZeneca susține că și propriul vaccin funcționează, dar datele sunt neclare

Pe 23 noiembrie, AstraZeneca a devenit al treilea producător care a anunțat rezultatele fazei a treia a testelor pentru propriul vaccin anti-COVID-19, AZD-1222, dezvoltat la Universitatea Oxford. Spre deosebire de cele de la BioNTech/Pfizer și Moderna, vaccinul ar avea o eficacitate de doar 70%. În schimb, are avantajul de a se baza pe o tehnologie mai uzuală pentru vaccinuri, un adenovirus, ceea ce înseamnă că are costuri de producție mai reduse și că poate fi stocat la temperaturi mult  mai obișnuite decât cele bazate pe tehnologia ARN-ului mesager.

CITEȘTE ȘI:  Vaccinul anti-COVID-19. Situația la zi.

În zilele de după anunț, au apărut însă mai multe întrebări legate de datele pe care le-a dezvăluit compania, care sunt mai puțin specifice decât cele oferite de Pfizer sau Moderna. Problema principală ridicată de critici„Doubts raised over AstraZeneca-Oxford vaccine data”, ft.com este modul în care a fost efectuat studiul. AstraZeneca a anunțat că au existat două grupuri de test: unul a primit două doze întregi ale vaccinului la o lună distanță, iar celălalt a primit o jumătate de doză, urmată de o doză întreagă. Procentul de 70% este unul mediu, prima grupă având o eficacitate de 63%, iar a doua de 90%.

Doar că al doilea grup a fost mai mic – doar 2.300 de participanți, de față de totalul de aproximativ 11.000. Ulterior, s-a aflat și motivul: al doilea tip de dozaj a fost aplicat accidental., Abia după ce s-a observat că este mult mai eficient decât primul, s-a decis extinderea sa la un grup mai mic de participanți decât cei care au primit două doze întregi. Experții medicali consideră că asta este o improvizație și  că metodologia de testare nu a fost concepută pentru a compara în mod echitabil cele două tipuri de dozaj.

Și cifrele de eficiență pentru acest grup sunt problematice.„After Admitting Mistake, AstraZeneca Faces Difficult Questions About Its Vaccine”, nytimes.com AstraZeneca nu a dezvăluit împărțirea pe grupe de vârstă ale participanților la studiu; în schimb, șeful Operațiunii Warp Speed – programul guvernului american care finanțează dezvoltarea vaccinurilor anti-COVID-19 – a anunțat că doar voluntari cu vârste de sub 55 de ani, cu risc mai scăzut de a dezvolta cazuri grave ale bolii, au primit dozajul mai eficient.

Gigantul farmaceutic nu a anunțat nici cum au fost împărțite cele 131 de cazuri de COVID-19 înregistrate la voluntarii vaccinați între cele două grupe și nici nu a detaliat efectele secundare. În Statele Unite, analiștii susțin că lipsa de transparență și metodologia confuză scad semnificativ șansele vaccinului de a primi o aprobare de urgență. AstraZeneca a anunțat, ulterior, că plănuiește un nou test la nivel global pentru a compara cele două tipuri de dozaj.„AstraZeneca will likely retest its COVID-19 vaccine, CEO says after admitting an error in the first trial that may have skewed results”, businessinsider.com

Trebuie menționat însă și faptul că toate cele trei companii occidentale care au anunțat date legate de eficiență au făcut-o prin comunicate de presă. Autoritățile care iau decizia de a aproba sau nu vaccinurile vor face acest lucru cu studiile integrale în față.

UE cumpără 160 de milioane de doze ale vaccinului Moderna

Comisia Europeană a anunțat săptămâna aceasta„European Commission buys 160 million doses of Moderna’s Covid-19 vaccine”, brusselstimes.com că a aprobat achiziția a 160 de milioane de doze ale vaccinului produs de Moderna, a cărui teste au arătat o eficiență de aproximativ 95% împotriva SARS-CoV-2. Acordul vine după ce, acum două săptămâni, blocul comunitar s-a înțeles și cu Pfizer pentru 300 de milioane de doze, și este al șaselea acord pe care UE îl face cu un producător care dezvoltă un vaccin împotriva coronavirusului.

Vaccinurile vor trebui să fie evaluate de către Agenția Europeană a Medicamentului și vor putea fi distribuite doar dacă instituția oferă o autorizare. În cazul în care aceasta este oferită, ele vor fi împărțite statelor membre, inclusiv României, în mod simultan și proporțional cu populația fiecăruia.

Plasma convalescentă nu funcționează în cazurile grave, dar le-ar putea preveni

Terapiile cu plasmă convalescentă prelevată de la foștii pacienți infectați cu COVID-19 nu are un efect semnificativ în tratarea celor care au dezvoltat pneumonie severă în urma infecției, conform unui studiu publicat în The New England Journal of Medicine.„A Randomized Trial of Convalescent Plasma in Covid-19 Severe Pneumonia”, nejm.org

Studiul randomizat și controlat placebo a fost efectuat pe 333 de pacienți spitalizați cu cazuri grave de pneumonie provocate de COVID-19. După 30 de zile, nu au fost sesizate diferențe semnificative în evoluția stării de sănătate a pacienților sau în mortalitatea acestora, care a fost de 11% în rândul celor care au primit plasmă și 11,4% pentru cei care au primit tratamentul placebo.

În schimb, un alt studiu, disponibil în format pre-print pe medRxiv„Prevention of severe COVID-19 in the elderly by early high-titer plasma”, medrxiv.org și care nu a fost trecut încă prin procesul de peer review, susține că pacienții de COVID-19 vârstnici care au primit plasmă convalescență în primele 72 de ore de la debutul simptomelor au avut un risc mai mici de a dezvolta forme mai severe ale bolii: 16% din grupul celor care au primit tratamentul au ajuns să fie internați în stare gravă, față de 32% din grupul de control placebo. Studiu a fost efectuat pe 160 de pacienți.

CITEȘTE ȘI: Tratamentul pentru COVID-19. Situația la zi. 

Noi dovezi că măștile încetinesc răspândirea COVID-19

Centrul pentru Prevenire și Combaterea Bolilor (CDC) din Statele Unite a publicat un studiu„Trends in County-Level COVID-19 Incidence in Counties With and Without a Mask Mandate — Kansas, June 1–August 23, 2020”, cdc.gov care susține că măsura de a impune purtarea măștii în spații publice duce la scăderea ratei de îmbolnăviri noi. Studiul a fost efectuat pe o perioadă de două luni în comitatele din Kansas, care a impus o astfel de măsură la nivelul întregului stat în luna iulie.

81 de comitate au decis să nu aplice restricția, lucru permis de legile statului, în timp ce celelalte 24 – în care locuiește majoritatea populației statului – au impus măsura. Diferența dintre evoluția noilor îmbolnăviri au fost semnificative: per total, rata cazurilor noi calculate la șapte zile a scăzut cu 6% în cele care au impus mască și a crescut cu 100% în cele care au decis să nu aplice măsura.

Scăderea nu poate fi atribuită doar purtării măștilor, având în vedere că există posibilitatea ca populația din zonele care au aplicat măsură să fi avut o aderență mai ridicată și la alte reguli, precum distanțarea fizică sau evitarea adunărilor publice. Autorii susțin, însă, că datele sunt conforme cu observații din alte 15 state în care măștile au fost impuse, în care s-a observat o rată mai scăzută a transmiterii virusului față de cele care nu au impus măsura.

Studiu Regina Maria: sub 80% din pacienții români infectați prezintă anticorpi după 43-56 zile

Un studiu efectuat de rețeaua de clinici private Regina Maria,„Studiu: Sub 80% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 prezina anticorpi detectabili”, reginamaria.ro pe 239 de pacienți depistați pozitiv în Cluj și București, a arătat că 79% dintre aceștia prezentau anticorpi specifici bolii la intervale de 43-56 de zile de la primul test pozitiv. Cercetarea a mai relevat că pacienții de sub 20 și peste 50 de ani, precum și cei care au avut forme mai severe ale bolii, au șanse mai ridicate să prezinte anticorpi detectabili la acest interval.

De menționat că lipsa anticorpilor nu este corelată automat și cu absența imunității, având în vedere că alte mărci ale răspunsului imunitar – precum celulele de memorie B, care pot declanșa producerea de anticorpi împotriva unui patogen reîntâlnit – ar putea rezista și mai mult de șase luni, conform unui studiu recent.„Immunological memory to SARS-CoV-2 assessed for greater than six months after infection”, biorxiv.org

Un AI detectează COVID-19 pe baza radiografiilor pulmonare mai eficient decât specialiștii

Un AI dezvoltat de cercetători de la Northwestern University din Statele Unite, numit DeepCOVID-XR, a reușit să identifice cazurile de COVID-19, în urma analizelor efectuate pe radiografii ale plămânilor, de zece ori mai rapid și cu până la 6% mai eficient decât o echipă de specialiști în radiologie cardiotoracică.

Conform unui studiu randomizat efectuat împotriva specialiștilor și publicat în jurnalul Radiology,„DeepCOVID-XR: An Artificial Intelligence Algorithm to Detect COVID-19 on Chest Radiographs Trained and Tested on a Large US Clinical Dataset”, rsna.org algoritmul creat pe bază de machine learning a reușit să identifice cazurile de COVID-19 pe baza radiografiilor cu o eficiență de 82%, față de media de 81% a echipei de specialiști (din care cea mai scăzută rată de succes individuală a fost de 76%). În timp ce radiologii au avut nevoie de între 150 și 210 minute pentru a analiza fiecare set de imagini, sistemul AI a scăzut timpul necesar la 18 minute.

Cercetătorii susțin că un astfel de sistem ar putea fi utilizat pentru screening-ul rapid al pacienților infectați, în special în rândul celor care nu sunt investigați direct pentru COVID-19. Totuși, sistemul nu poate confirma cert cazurile de SARS-CoV-2, așa că ar trebui folosit în tandem cu testele clasice – de exemplu, pentru a sugera măsuri de izolare pacienților în perioada în care așteaptă rezultatele acestora.

EDIȚIA PRECEDENTĂ: Coronavirus Science Report #48: Moderna anunță al doilea vaccin eficient, Pfizer aplică pentru autorizare 



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #93: COVID-19 este mai periculos pentru femeile însărcinate

De
În România, se discută carantinarea Capitalei. Femeile însărcinate și nevaccinate au un risc crescut de a face forme extrem de grave de COVID-19 
CORONAVIRUS|STUDIU

Ce uită să-ți spună profeții imunității naturale?

De
Mișcarea Anti a schimbat din nou ținta și a început să promoveze intens „imunitatea naturală” la COVID-19 ca alternativă la vaccin. Cu orice risc.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #92: molnupiravir reduce riscul de deces

De
Merck a anunțat ca antiviralul molnupiravir este eficient împotriva COVID-19; masca devine obligatorie în București; variantele Alpha și Delta se transmit mai ușor prin aer. 
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #91: Din nou cu măști pe stradă

De
Guvernul reintroduce obligativitatea purtării măștii, pentru toată lumea, în localitățile care trec de 6/1.000. Fumătorii au un risc crescut de a muri de COVID-19