NurPhoto/Getty Images

Coronavirus Science Report #48: Moderna anunță al doilea vaccin eficient, Pfizer aplică pentru autorizare

De Mihai Ghiduc 21.11.2020

Avem două vaccinuri cu eficiență de peste 90%, dintre care unul ar putea fi aprobat rapid. Remdesivirul nu e recomandat de OMS, testele rapide sunt mai eficiente în prima săptămână, iar imunitatea poate ține pe o perioadă mai lungă de șase luni.

Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:

  1. Moderna a anunțat primele rezultate preliminare: vaccinul lor are o eficiență de 94,5%. Pfizer și BioNTech au venit după câteva zile cu rezultatele finale – 95% – și au aplicat deja pentru autorizare în SUA, UE și alte țări;
  2. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca remdesivirul să nu mai fie folosit în tratarea COVID-19. România tocmai a început achiziția directă a acestui medicament;
  3. Răspunsul imunitar poate persista luni, ani sau chiar decenii, spun specialiști care au observat prezența celulelor de memorie la peste șase luni de la infecție;
  4. Testele rapide par a fi funcționale atunci când cantitatea virală este foarte ridicată, adică în prima săptămână de la infecție;
  5. Virusul se transmite mai rar prin suprafețe, particulelele și aerosolii, fiind principalii vinovați. 

Aprobarea unui vaccin se apropie

Moderna, eficiență de 94,5% la prima analiză preliminară

Compania americană Moderna a anunțat pe 16 noiembrie„Moderna’s COVID-19 Vaccine Candidate Meets its Primary Efficacy Endpoint in the First Interim Analysis of the Phase 3 COVE Study”, modernatx.com că rezultatele preliminare ale fazei a treia a testării vaccinului mRNA-1273 arată că acesta are o eficiență de 94,5%. Este al doilea vaccin care oferă informații oficiale despre gradul de eficiență. Ca și vaccinul dezvoltat de BioNTech și Pfizer, acesta este unul bazat pe o tehnologie recentă, care folosește ARN mesager (mRNA) pentru a crea un răspuns imun împotriva proteinei S a coronavirusului.  

Analiza preliminară a fost făcută după ce s-au înregistrat 95 de îmbolnăviri cu COVID-19, la două săptămâni de la administrarea celei de-a doua doze, în rândul celor 30.000 de americani de peste 18 ani înrolați în studiu. Dintre pacienții bolnavi, 90 au primit un placebo și doar cinci au primit vaccinul mRNA-1273. Mai mult, toate cele 11 cazuri severe de COVID-19 s-au înregistrat în cazul celor are au primit un placebo.

Analiza de siguranță arată că majoritatea efectelor secundare sunt u șoare sau moderate. Ca efecte severe, după prima doză, au apărut dureri în locul inoculării (2,7%), iar după a doua doză, oboseală (9.7%), dureri musculare (8,9%), dureri articulare (5,2%), dureri de cap (4,5%), dureri sau înroșire la locul inoculării (4,1, respectiv 2%), cele mai multe fiind însă de scurtă durată.

Studiul final intenționează să-și bazeze datele pe 151 de îmbolnăviri. Moderna va aplica pentru autorizarea de urgență a vaccinului la Administrația americană a Medicamentelor și Alimentelor (FDA) în următoarele săptămâni.

Pfizer anunță rezultatele finale și aplică pentru autorizare

Vineri, 20 noiembrie, Pfizer și BioNTech au anunțat„Pfizer and BioNTech to Submit Emergency Use Authorization Request Today to the US FDA for COVID-19 Vaccine”, pfizer.com că au aplicat la FDA, dar și în Uniunea Europeană, Marea Britanie, Canada, Australia și Japonia,  pentru autorizarea de urgență a vaccinului BNT162b2. 

Cu două zile în urmă, companiile anunțaseră„Pfizer and BioNTech Conclude Phase 3 Study of COVID-19 Vaccine Candidate, Meeting All Primary Efficacy Endpoints”, pfizer.com încheierea cu succes a fazei a treia a testelor. Au fost analizate 170 de cazuri de îmbolnăviri cu COVID-19, la 28 de zile de la prima doză și șapte de la a doua, dintre care doar opt au fost înregistrate în grupul celor care au primit vaccinul, restul de 162 primind un placebo. Asta înseamnă o eficiență de 95%. Dintre cele zece cazuri severe, nouă s-au înregistrat în grupul placebo și unul în grupul BNT162b2.

Cele mai grave efecte secundare înregistrate în rândul celor peste 40.000 de participanți la studii au fost oboseala (3,8%) și durerile de cap (2%), ceea ce arată că vaccinul este unul sigur.

Pfizer spune că este pregătită să înceapă distribuirea vaccinului în momentul în care obține autorizația, estimând că poate livra 50 de milioane de doze în 2020 și 1,3 miliarde până la finalul lui 2021. 

Vaccinul AstraZeneca pare a fi eficient la vârstnici

Vaccinul ChAdOx1 dezvoltat de AstraZeneca și Universitatea Oxford produce un răspuns imunitar identic atât la tineri, cât și la adulți, conform unui studiu publicat în The Lancet.„Safety and immunogenicity of ChAdOx1 nCoV-19 vaccine administered in a prime-boost regimen in young and old adults (COV002): a single-blind, randomised, controlled, phase 2/3 trial”, thelancet.com (PDF) Testele au fost făcute în faza a doua, pe 650 de persoane, dintre care 400 aveau peste 56 de ani.  

CITEȘTE ȘI: Vaccinul anti-COVID-19. Situația la zi.

România va avea acces la ambele vaccinuri

Pe 11 noiembrie, Comisia Europeană a semnat„Coronavirus: Commission approves contract with BioNTech-Pfizer alliance to ensure access to a potential vaccine”, ec.europa.eu un contract cu BioNTech și Pfizer pentru 200 de milioane de doze, plus o rezervare pentru alte 100 de milioane, ceea ce înseamnă că și România va avea acces la acest vaccin. 

UE mai are contracte pentru alte patru vaccinuri (AstraZeneca, Sanofi-GSK, Janssen, CureVac) și negociază cu Moderna pentru 160 de milioane de doze. Planul este ca toate țările UE să primească vaccinul în același timp, în funcție de cantitatea disponibilă. Distribuția se va face în tranșe. România a cerut 10,7 milioane de doze și va primi în jur de 1,2 milioane în prima tranșă, poate chiar în decembrie.„Coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID în România: Vaccinarea va fi gratuită. Armata și structuri din MAI I vor fi implicate în distribuirea și transportul vaccinului / Când ar putea începe vaccinarea populației”, hotnews.ro

Trebuie însă spus că o campanie de vaccinare ar putea să dureze câteva luni bune și că viteza depinde de câte vaccinuri diferite vor fi disponibile, dacă și când se va întâmpla acest lucru – alte companii n-au încheiat încă studiile. Momentan, vaccinurile Pfizer și Moderna ridică probleme suplimentare de transport, ambele necesitând păstrarea la temperaturi foarte scăzute.

OMS nu recomandă folosirea remdesivir

După analiza rezultatului studiului Solidarity și a altor trei studii randomizate, realizate pe 7.000 de pacienți, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că nu recomandă„WHO recommends against the use of remdesivir in COVID-19 patients”, who.int folosirea remdesivirului în pacienții spitalizați cu COVID 19, indiferent de gravitatea bolii. Specialiștii care au analizat datele spun că nu există evidențe că medicamentul produs de compania Gilead are vreun efect în reducerea mortalității și necesității ventilării mecanice ori că ar crește șansele pacienților de a supraviețui sau a-și îmbunătăți starea de sănătate.

Remdesivir a primit aprobarea finală de la FDA pe 22 octombrie,„FDA Approves First Treatment for COVID-19”, fda.gov în timp ce în Europa este aprobat doar pentru utilizare de urgență. În România, remdesvirul face încă parte din protocolul de tratament. Până acum, medicamentul a fost primit de la Uniunea Europeană, urmând ca din această lună să fie achiziționat direct de la producător, conform declarațiilor lui Nelu Tătaru, ministrul Sănătății.„Ministrul Sănătății: România va avea un stoc de Remdesivir pentru şase luni”, digi24.ro 

CITEȘTE ȘI: Tratamentul pentru COVID-19. Situația la zi.

Răspunsul imunitar la coronavirus persistă cel puțin șase luni

Un studiu realizat de specialiști ai Institutului de Imunologie La Jolla din California, SUA apărut în format pre-print,„Immunological memory to SARS-CoV-2 assessed for greater than six months after infection”, biorxiv.org arată că măcar o parte a răspunsului imunitar la COVID-19 persistă cel puțin jumătate de an. 

Cele mai importante sunt celulele de memorie B, care pot declanșa producerea de anticorpi când un patogen e reîntâlnit, precum și două tipuri de celule de memorie T, CD4+ și CD8+. Acestea sunt importante pentru că, în cazul altor boli, pot rezista perioade extrem de lungi în corp, ani și chiar decenii, iar specialiștii spun că e nevoie de doar câteva astfel de celule pentru a reporni răspunsul imun în cazul reapariției unui agent infecțios.

Testul a fost realizat pe 185 de persoane care au avut COVID-19, dintre care 41 au fost urmărite cel puțin șase luni și nu a fost încă peer-reviewed. Rezultatele sunt importante, în condițiile în care s-au observat persoane la care numărul anticorpilor au scăzut rapid și au fost înregistrate cazuri sporadice de posibile reinfecții.

Testele rapide pot fi eficiente în prima săptămână

Un studiu realizat de cercetători de la Institutul berlinez Charité,„Comparison of seven commercial SARS-CoV-2 rapid Point-of-Care Antigen tests”, medrxiv.org care n-a fost încă peer-reviewed, a analizat șapte teste rapide disponibile comercial, care determină prezența a diverse proteine de pe suprafața virusului. Specialiștii spun că cinci dintre cele mai sensibile teste au depistat virusul în 95% dintre probele care aveau o concentrație între 3,4 și 74 de milioane de copii pe mililitru. Asta înseamnă că testele rapide pot depista încărcături virale ridicate – această cantitate de viruși apare, în general, în prima săptămână de la infectarea cu COVID-19.

Suprafețele nu prea sunt de vină pentru răspândirea virusului

Centrul american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) a actualizat datele despre felul în care se transmite boala COVID-19„How COVID-19 Spreads”, cdc.gov spunând că, în principal, acest lucru se întâmplă prin contact apropiat. Adică prin picături provenite de la o persoană bolnavă care strănută, tușește, vorbește, cântă sau respiră în apropiere. Ocazional, boala se poate transmite și prin aerosoli, particule fine care rămân în aer. 

Transmiterea prin suprafețe, deși e în continuare posibil să se întâmple dacă picături aterizează pe aceste suprafețe și persoana care le atinge își duce apoi mâna la ochi, gură sau nas, nu este o metodă obișnuită. Actualizarea a venit după ce diverse studii au eșuat în găsirea unor dovezi clare că acest tip de transmitere este unul frecvent.

CDC mai spune că, deși saltul virusului de la om la animale și invers a fost observat, acest lucru se întâmplă rar și riscul contractării bolii astfel este unul scăzut.

EDIȚIA ANTERIOARĂ: Coronavirus Science Report #47: Când am putea avea acces la vaccinul Pfizer?



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #49: Ce întrebări planează asupra vaccinului Astra Zeneca?

De Ionuț Preda 27/11/2020
Producătorii vaccinului de la Oxford susțin că acesta eficient, dar au avut o metodologie de testare confuză, pe care au și schimbat-o pe parcurs. Noi studii despre terapia cu plasmă arată că nu funcționează în cazurile grave.
ȘTIINȚĂ|SCIENCE OF FOOD

Alimentația oferă indicii despre economie, politică și cultură

De Adriana Moscu 24/11/2020
Obiceiurile alimentare sunt oglinda societății. Monica Stroe, lector în antropologie în cadrul Departamentului de Sociologie al SNSPA, decodifică legătura sinuoasă dintre oameni și alimentele pe care le consumă . 
ȘTIINȚĂ|SCIENCE OF FOOD

Mic tratat despre fermentație și legătura dintre microbi, fericire și modă sustenabilă

De Adriana Moscu 20/11/2020
Microorganismele benefice precum drojdia, bacteriile și mucegaiul sunt omniprezente. Odată plasate într-un mediu în care pot prolifera și prospera, se întâmplă magia fermentației.
ȘTIINȚĂ|PORTRET

Cine a fost „Uimitorul” Randi, magicianul ajuns vânător de escroci?

De Radu Călin Crahmaliuc 19/11/2020
Discipol al lui Houdini, partener de scenă al lui Alice Cooper și prieten al lui Isaac Asimov, invitat al lui Johnny Carson și omul care a oferit cândva un milion de euro oricui îi poate dovedi existența paranormalului, James Randi a avut o viață cel puțin la fel de uimitoare ca numele său de scenă. Totuși cum a ajuns aici?