Filo/Getty Images
Coronavirus Science Report #66: o nouă versiune a coronavirusului, în România
O variantă a tulpinii britanice care poate păcăli anticorpii produși de vaccin a fost depistată în România. Prospectul vaccinului AstraZeneca conține de acum referiri la foarte rare cazuri de cheaguri de sânge.
Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:
- O nouă variantă a tulpinii britanice B.1.1.7 care conține mutația E484K a apărut în România, spun cercetătorii de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava;
- Două variante depistate în California, B.1.427 și B.1.429, afectează răspunsul imun în cazul persoanelor vaccinate, însă nu într-atât încât să fie îngrijorător;
- Prospectul vaccinului AstraZeneca a fost modificat de Agenția Europeană a Medicamentului pentru a include posibilitatea apariției unor cazuri rare de cheaguri de sânge. Mai multe state europene limitează categoriile de vârstă care primesc acest vaccin, nu și România;
- Protecția oferită de vaccinul Moderna durează măcar șase luni;
- Vaccinul rusesc Sputnik are probleme de control al calității, varianta disponibilă pe piață diferind de cea din testele clinice, spune agenția din Slovacia care aprobă medicamentele.
Apar noi variante care afectează răspunsul imun (inclusiv în România)
Cursa dintre vaccinuri și virus se intensifică odată cu descoperirea de noi variante ale coronavirusului care pot să diminueze răspunsul imun în persoanele vaccinate. „SARS-CoV-2 immune evasion by variant B.1.427/B.1.429”, biorxiv.org efectuat la Universitatea Washington din Seattle, SUA, care nu este încă peer-reviewed, analizează versiunile B.1.427 și B.1.429, care au devenit dominante în California, după ce au fost descoperite la începutul acestui an, și se găsesc în majoritatea Statelor Unite și în alte 30 de țări. Studiul spune că anticorpii neutralizanți sunt de trei ori mai reduși la persoanele care au primit ambele doze ale unui vaccin de tip mRNA (Pfizer/BioNTech sau Moderna).
Un alt studiu, publicat în „Neutralization of SARS-CoV-2 Variants B.1.429 and B.1.351”, nejm.org efectuat la Universitatea Duke din Carolina de Nord, SUA, a analizat probe de la persoane vaccinate cu Novavax, Moderna și foști bolnavi de COVID-19 împotriva variantelor B.1.429 și B.1.351 ale virusului. Deși cantitatea de anticorpi e redusă, în cazul B.1.429, scăderea e similară cu cea observată la varianta britanică, B.1.1.7 – ceea ce sugerează, conform unor studii anterioare, că protecția dată de vaccinuri rămâne ridicată. În schimb, rezistența variantei B.1.351 (depistată prima dată în Africa de Sud) la vaccin este mai îngrijorătoare.
CITEȘTE ȘI: E484K: mutația care îngrijorează oamenii de știință
Varianta B.1.351 conține mutația E484K, numită și „eek” de specialiști, care ajută virusul să ocolească răspunsul imun. La începutul lunii februarie, Institutul de Sănătate Publică din Marea Britanie a anunțat că și unele virusuri din varianta B.1.1.7 au suferit mutație. „Investigation of novel SARS-CoV-2 variant – Variant of Concern 202012/01”,gov.uk
Săptămâna aceasta, specialiștii de la Laboratorului de Metagenomică și Biologie Moleculară al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava „Noua tulpină SARS-CoV-2, ce prezintă și mutația E484K, depistată în România, pe baza secvențierilor efectuate la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava”, usv.ro că au depistat această variantă și în România, alături de alte 88 de cazuri ce aparțin tulpinii B.1.1.7, în probe recoltate din județele Suceava, Timiș, Cluj, Iași și Botoșani.
CITEȘTE ȘI: Cât de frecventă e tulpina britanică de coronavirus în România?
EMA dă undă verde pentru AstraZeneca, unele state îi limitează utilizarea
Miercuri, 7 aprilie, Comitetul pentru evaluarea riscurilor în materie de farmacovigilenţă (PRAC) al Agenției Europene a Medicamentului „AstraZeneca’s COVID-19 vaccine: EMA finds possible link to very rare cases of unusual blood clots with low blood platelets”, ema.europa.eu în prospectul vaccinului Vaxzevria, cum este acum denumit serul produs de AstraZeneca, posibilitatea apariției unor cazuri rare de cheaguri de sânge, însoțite de un număr scăzut de trombocite (trombocitopenie).
Comitetul a evaluat 62 de cazuri de tromboză de sinus venos cerebral și 24 de cazuri de tromboză venoasă în teritoriul splanhnic, 18 dintre acestea fiind fatale. Majoritatea cazurilor raportate au apărut la femei sub 60 de ani, pe o perioadă de până la două săptămâni de la vaccinare.
PRAC spune că numărul cazurilor este extrem de redus și consideră că vaccinarea cu AstraZeneca poate continua pentru toate grupele de vârstă în UE. Comitetul recomandă să apeleze la ajutor medical de urgență celor care prezintă simptomele următoare, în perioada de după vaccinare: dificultăți de respirație, durere în piept, tumefiere a membrelor inferioare, durere abdominală (de burtă) persistentă, simptome neurologice, inclusiv dureri de cap severe și persistente sau vedere încețoșată, mici pete de sânge în afara locului de administrare a vaccinului.
Consecința practică a hotărârii EMA este că decizia despre felul în care va fi folosit în continuare vaccinul AstraZeneca s-a mutat la nivel național. După anunț, unele țări (Spania, Italia) au optat să nu administreze vaccinul persoanelor sub 60 de ani, adăugându-se astfel Germaniei. Belgia a ales să-l administreze doar celor peste 56 de ani în următoarele patru săptămâni. În Franța, se stabilise deja o limită inferioară de 55 de ani, în timp ce în Danemarca și Norvegia vaccinul este suspendat cu totul. România și alte țări europene au decis să continue vaccinarea cu AstraZeneca fără vreo limită de vârstă. Germania și „France recommends second mRNA COVID-19 dose for under-55s who got first dose with Astra”, reuters.com propun chiar administrarea unui vaccin de tip mRNA la rapel, în cazul persoanelor sub o anumită vârstă (60, respectiv 55) care au primit prima doză a vaccinului AstraZeneca.
În schimb, Marea Britanie a decis, după ce MHRA, „MHRA issues new advice, concluding a possible link between COVID-19 Vaccine AstraZeneca and extremely rare, unlikely to occur blood clots”, gov.uk a ajuns la o concluzie similară celei a EMA, anunțată tot miercuri, să ofere variante alternative la vaccinul AstraZeneca doar persoanelor sub 30 de ani.
CITEȘTE ȘI: Creșterea și descreșterea vaccinului AstraZeneca
Protecția dată de vaccinul Moderna durează măcar șase luni
Conform unui studiu publicat în „Antibody Persistence through 6 Months after the Second Dose of mRNA-1273 Vaccine for Covid-19”, nejm.org persoanele vaccinate cu Moderna au anticorpi la șase luni de la vaccinarea cu a doua doză, indiferent de categoria de vârstă. Cercetătorii de la Școala de Medicină a Universității americane Emory (Georgia) au recoltat probe de la 33 de persoane care au participat la testele clinice pentru acest vaccin.
Participanții la studiu vor fi urmăriți în continuare, pentru a vedea cât durează în realitate perioada de protecție. Cum majoritatea testelor de faza a III-a au fost efectuate în toamna lui 2020, nu se poate afirma că anticorpii rezistă mai mult decât perioada care a trecut de la primele imunizări și până acum. Practic, cercetătorii trebuie să facă teste la diferență de câteva luni – cu fiecare test, perioada se va prelungi sau nu. Abia în momentul în care se va observa o scădere semnificativă a anticorpilor (sau dispariția acestora) se va putea stabili o durată de protecție maximă și dacă va fi necesară vaccinarea periodică împotriva SARS-CoV-2 sau nu.
Slovacia spune că vaccinul rusesc nu respectă rețeta
Vaccinul rusesc Sputnik V exportat în UE nu are aceleași caracteristici ca cel din studiile clinice, spune Slovacia, una dintre cele două țări din UE care au importat vaccinul rusesc Sputnik V. Conform SÚKL, agenția care reglementează utilizarea medicamentelor în această țară, vaccinul rusesc are probleme majore de control al calității, pentru că „vaccinul nu are aceleași caracteristici și proprietăți” ca cele din studiul publicat în „Safety and efficacy of an rAd26 and rAd5 vector-based heterologous prime-boost COVID-19 vaccine: an interim analysis of a randomised controlled phase 3 trial in Russia”, thelancet.com
Anunțul a stârnit un scandal, după ce producătorul rusesc al vaccinului Sputnik V on Twitter: “Unfortunately, in violation of existing contract and in an act of sabotage the State Institute of Drug Control ensured that Sputnik V tested in a laboratory which is not part of the EU’s Official Medicines Control Laboratory network even though OMCL laboratories were available.”, twitter.com că anunțul agenției slovace ar fi „un sabotaj”, „o provocare” și „fake news”. Lucrurile au escaladat până la nivelul la care Rusia a cerut dozele înapoi, spunând că „Russia calls on Slovakia to return Sputnik V doses after dispute”, reuters.com
CITEȘTE ȘI: Rusia își folosește vaccinul în scop propagandistic
Contractul a fost de la început unul cu scandal, pentru că Slovacia a fost doar a doua țară, după Ungaria, care a sărit peste programul comun al Uniunii Europene pentru achiziționarea vaccinului și au apelat la ruși. Scandalul care a urmat, a dus, pe 30 martie, la „Slovakia’s prime minister steps down amid Sputnik V vaccine scandal”, euronews.com
Sputnik V folosește o tehnologie similară celei utilizate de AstraZeneca și Johnson & Johnson, iar Rusia are probleme în a livra suficiente doze pe piață, din cauza complexității producției în masă a vaccinului. Cu toate acestea, și alte țări cochetează cu ideea achiziționării acestuia, iar rușii sunt conștienți că anunțul făcut de slovaci le poate afecta aceste contracte.
EDIȚIA ANTERIOARĂ: Coronavirus Science Report #65: Persoanele vaccinate cu Pfizer și Moderna transmit foarte rar virusul
