Coronavirus Science Report #97: Pfizer oferă tratamentul țărilor sărace. A fost găsit primul bolnav de COVID-19
Pfizer va licenția Paxlovid producătorilor de medicamente generice din 95 de țări sărace. Mai multe tratamente cu anticorpi monoclonali sunt evaluate sau au fost aprobate în Europa
Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:
- Pfizer a anunțat un acord cu organizația Medicines Patent Pool pentru a face disponibil medicamentul oral Paxlovid pentru 53% din populația globală care trăiește în țări cu venituri mici și medii. Între timp, compania a aplicat pentru autorizare în SUA;
- Primul caz cunoscut de COVID-19 este o femeie care lucra în piața Huanan din Wuhan și care a avut primele simptome pe 11 decembrie 2019;
- Agenția Europeană a Medicamentului a aprobat două tratamente anti-COVID-19 bazate pe anticorpi monoclonali: Ronapreve și Regkirona, de la Roche, respectiv Celltrion. Un al treilea, Xevudy de la GSK este evaluat pentru aprobare;
- Vaccinul Nuvaxovid de la Novavax este evaluat în Europa pentru aprobare;
- AstraZeneca a anunțat că medicamentul lor cu anticorpi monoclonali ar putea fi folosi pentru a preveni COVID-19 în persoanele care nu reacționează la vaccinare, în special cele cu sistemul imunitar compromis;
- Rezultatele testului de faza a treia a vaccinului indian Covaxin au fost publicate într-o revistă de specialitate la aproape un an de la aprobare;
- Un studiu american spune că riscul de infectare e mai crescut la persoanele nevaccinate, în special în cazul interacțiunilor care au loc în interior și durează peste trei ore.
Pfizer a aplicat pentru autorizare în SUA
Gigantul farmaceutic a anunțat marți că „Pfizer Seeks Emergency Use Authorization for Novel COVID-19 Oral Antiviral Candidate”, pfizer.com pentru obținerea autorizației pentru folosirea de urgență a tratamentului Paxlovid, medicamentul lor împotriva COVID-19 care a avut rezultate bune în studiile clinice, în SUA.
Compania își licențiază medicamentul mai ieftin țărilor sărace
Pfizer a mai anunțat că va colabora cu organizația „Pfizer and The Medicines Patent Pool (MPP) Sign Licensing Agreement for COVID-19 Oral Antiviral Treatment Candidate to Expand Access in Low- and Middle-Income Countries”, pfizer.com pentru a ușura accesul țărilor sărace și cu venituri medii la acest tratament. Acordul este similar cu cel făcut de Merck pentru molnupiravir. Practic, firma va sublicenția medicamentul unor companii pentru a-l face disponibil pentru 53% din populația globului care trăiește în 95 de țări cu nivel de trai mediu sau scăzut, incluzându-le pe cele din Africa Sub-Sahariană.
Lista țărilor include India, unul dintre marii producători de medicamente generice, dar nu și Argentina sau China, alte țări cu capacitate ridicată de producție.
A fost găsit primul pacient cunoscut cu COVID-19
Conform unei reconstituiri a evoluției primelor cazuri de COVID-19 din Wuhan, publicată în „Dissecting the early COVID-19 cases in Wuhan”, science.org de către epidemiologul Michael Worobey de la Universitatea Arizona, Tucson (SUA), primul caz cunoscut de COVID-19 a fost la o femeie care vindea fructe de mare în piața Huanan, care a raportat apariția primelor simptome pe 11 decembrie 2019.
Cercetătorul susține că faptul că cele mai multe dintre cazurile de COVID-19 depistate la începutul pandemiei au legătură cu această piață sunt o dovadă că virusul a provenit de la unul dintre animalele sălbatice vândute în piață, dar că – dacă n-au fost luate probe atunci – e destul de greu, dacă nu imposibil, de reconstituit traseul virusului.
Analiza arată că depistarea originii virusului a fost complicată de faptul că autoritățile chineze au realizat că au de-a face cu o epidemie produsă de un virus nou spre finalul lunii decembrie, când deja virusul se răspândise în comunitate. Worobey spune că acest lucru a fost amplificat de fpatul că multe infecții sunt asimptomatice.
De asemenea, a existat un pacient cu COVID-19 care nu avea legătură cu piața dar susținea că avusese simptome mult mai devreme. Ulterior, s-a aflat că acesta a dezvoltat primele simptome pe 16 decembrie, nu pe 10, cum se credea inițial. Prima infecție avusese legătură cu o problemă stomatologică, nu cu noul coronavirus.
CITEȘTE ȘI: Ce spune raportul OMS despre originea coronavirusului
Două tratamente cu anticorpi monoclonali au fost aprobate în Europa
Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) „COVID-19: EMA recommends authorisation of two monoclonal antibody medicines”, ema.europa.eu două medicamente cu anticorpi monoclonali, Ronapreve (casirivimab/imdevimab) și Regkirona (regdanvimab), pentru folosirea în tratarea adulților și adolescenților (peste 12 ani și 40 de kilograme) bolnavi de COVID-19. Medicamentele pot fi folosite pentru persoanele care au un risc crescut de a dezvolta forme grave ale bolii, dar care nu necesită oxigen suplimentar.
Conform unui studiu clinic, doar 0,9% dintre pacienții tratați cu Roneprave, produs de Roche, au fost spitalizați sau au murit ( (11 din 1.192 de pacienți), față de 3,4% din grupul placebo (40 din 1.193 de pacienți).
În cazul Regkirona, care este produs de compania Celltrion, studiile au arătat că 3,1% dintre cei tratați cu acest anticorp monoclonal (14 din 446) au fost spitalizați, au necesitat oxigen suplimentar sau au murit, față de de 11,1% din grupul placebo (48 din 434).
Un al treilea intră în procedura de evaluare
Un alt medicament bazat pe anticorpi monoclonali, Xevudy (sotrovimab), produs de GlaxoSmithKline, a intrat în procedura de evaluare, „EMA receives application for marketing authorisation for Xevudy (sotrovimab) for treating patients with COVID-19”, ema.europa.eu Agenția spune că a primit deja o parte a datelor în cadrul unui proces de evaluare din mers a medicamentului, ceea ce înseamnă că perioada până la autorizare ar putea fi scurtată.
CITEȘTE ȘI: Ce sunt anticorpii monoclonali și ce perspective au ca tratament pentru COVID-19?
Tratamentul de la AstraZeneca ar putea fi folosit pentru prevenție
„New analyses of two AZD7442 COVID-19 Phase III trials in high-risk populations confirm robust efficacy and long-term prevention”, astrazeneca.com AZD7442 sau Evusheld, un medicament bazat pe doi anticorpi monoclonali, tixagevimab și cilgavimab, dezvoltați de AstraZeneca, funcționează ca profilactic, reducând cu 83% riscul de a face forme simptomatice a bolii la persoanele care nu răspund bine la vaccinuri, după șase luni de la administrare. E vorba de pacienți care fac chimioterapie, dializă, au trecut recent printr-un transplant sau iau medicamente imunosupresoare pentru afecțiuni ca scleroza multiplă sau artrita reumatoidă. Medicamentul e administrat sub forma unei injecții unice de 300 de miligrame.Nu a existat niciun caz de COVID-19 sever sau vreun deces între cei tratați cu AZD7442.
Un alt studiu arătase deja că medicamentul reduce riscul dezvoltării unei forme grave a COVID-19 cu 88%, dacă este administrat în primele trei zile de la debutul simptomelor.
Vaccinul Novavax ar putea fi aprobat în Europa
Agenția Europeană a Medicamentului „EMA receives application for conditional marketing authorisation of Novavax’s COVID-19 vaccine, Nuvaxovid”, ema.europa.eu că a primit o cerere de autorizare a vaccinului Nuvaxovid de la Novavax și că ar putea da o decizie rapidă, datorită faptului că a fost folosit un proces de evaluare din mers și în cazul acestui produs.
Vaccinul funcționează prin introducerea în corp a unor copii artificiale ale proteinei S a coronavirusului și a unui adjuvant. La începutul anului, compania anunța că „Novavax COVID-19 Vaccine Demonstrates 89.3% Efficacy in UK Phase 3 Trial”, novavax.com Ulterior, în cadrul unui studiu de faza a III-a efectuat în SUA și Mexic, obligatoriu pentru aprobarea în Statele Unite, Novaxovid a demonstrat o eficacitate de 90,4%. Compania „Novavax Files COVID-19 Vaccine for Emergency Use Listing with World Health Organization”, novavax.com pentru autorizarea vaccinului de către Organizația Mondială a Sănătății la începutul lunii noiembrie și serul „Novavax and Serum Institute of India Receive Emergency Use Authorization for COVID-19 Vaccine in the Philippines”, novavax.com
Oarecum surprinzător, Novavax este una dintre puținele companii care nu a aplicat încă pentru autorizare în SUA, în condițiile în care cele mai multe încep cu aplicația la FDA. Totuși, Centrul pentru Prevenția și Controlul Bolilor a anunțat că participanții la studiul clinic Novavax care au primit vaccinul real (nu placebo) „Interim Clinical Considerations for Use of COVID-19 Vaccines”, cdc.gov un semn destul de clar că privesc pozitiv rezultatele acestui test.
Bharat și-a făcut în sfârșit publice rezultatele
Covaxin, produs de firma indiană Bharat Biotech, are o eficacitate de 77,8% împotriva coronavirusului, conform unui studiu mult așteptat publicat în „Efficacy, safety, and lot-to-lot immunogenicity of an inactivated SARS-CoV-2 vaccine (BBV152): interim results of a randomised, double-blind, controlled, phase 3 trial”, thelancet.com Vaccinul, bazat pe coronavirusul inactivat, a fost testat pe 24.419 participanți care au primit fie două doze active, fie injecții placebo. Studiul de faza a III-a s-a desfășurat între 16 noiembrie 2020 și 7 ianuarie 2021.
Vaccinul a stârnit controverse în ianuarie, când a fost aprobat de autoritățile indiene înainte de încheierea studiului sau de publicarea datelor din faza a II-a, în condițiile în care India mai avea acces doar la vaccinul AstraZeneca, în acel moment. Publicarea datelor într-o revistă serioasă și aprobarea dată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru folosirea Covaxin la nivel global, venită la începutul acestei luni, cresc semnificativ încrederea în acest vaccin.
Măștile protejează suplimentar împotriva infecției
„Predictors of SARS-CoV-2 infection following high-risk exposure”, medrxiv.org a analizat beneficiul purtării măștilor în protecția împotriva infectării cu virusul SARS-CoV-2. Studiul a fost efectuat de epidemiologi de la Departamentul de Sănătate Publică din Richmond, California, pe 1.280 de bolnavi de COVID-19 și persoane cu care au avut contact în timpul bolii, dar care au avut un test negativ.
S-a observat că riscul de infectare a fost mai crescut pentru cei nevaccinați sau nevaccinați complet dacă interacțiunea a avut loc în interior sau dacă a durat mai mult de trei ore. De asemenea, riscul a fost mai scăzut cu 48% la cei care au purtat mască în timpul interacțiunii.
Totuși, conform unui articol din „When are masks most useful? COVID cases offer hints”, nature.com faptul că cercetătorii au luat în calcul pentru grupul de control doar persoane care aveau caracteristici similare cu cele infectate (vârstă și sex) ar putea deforma rezultatele.
EDIȚIA ANTERIOARĂ: Coronavirus Science Report #96: Tratamentul oral Pfizer are o eficiență de 89% împotriva spitalizării