Volker Hartmann/Getty Images

Războiul împotriva naturii. Convențional sau nuclear?15 min read

De Anca Stănescu 25.03.2022

Conflictul pornit de Rusia în Ucraina e deja o catastrofă umanitară. Dar s-ar putea transforma și într-un dezastru climatic.

Rusia furnizează aproape 40% din necesarul de gaze al țărilor europene. Războiul din Ucraina îi pune pe liderii politici în fața unor alegeri dificile: să construiască noi infrastructuri pentru combustibili fosili, care să înlocuiască dependența de gazul provenit din Rusia, sau să sporească eforturile pentru tranziția către energie verde? 

Momentan, tendința statelor este ca, pe termen scurt, să recurgă la alte surse de combustibili fosili, ca alternativă la gazul din Rusia, chiar dacă prețul gazului este mai ridicat.

CITEȘTE ȘI: Dacă Ucraina arde, cum se încălzește România?

Germania, de exemplu, a încheiat recent un contract cu Qatar pentru furnizarea de gaz lichefiat.„Germany agrees gas deal with Qatar to help end dependency on Russia”, theguardian.com Asta se întâmplă în condițiile în care Germania, cea mai mare economie din Europa, este acum guvernată de o alianță progresistă, formată din social-democrați, verzi și liberali. Recentele alegeri au fost dominate de preocuparea intensă a votanților pentru efectele schimbărilor climatice. Noul guvern german aprobase deja obiectivul de a renunța la cărbune până în 2030, cu opt ani mai devreme decât era prevăzut inițial. În plus, tot până în 2030, Germania urma să atingă obiectivul de a folosi 80% energie regenerabilă. Tranziția se baza pe transformarea gazului rusesc într-un „combustibil de legătură” între trecutul bazat pe cărbune și un viitor regenerabil. 

Toate astea au devenit acum mai greu de obținut din cauza războiului din Ucraina. În absența „combustibilului de legătură”, pe termen scurt, Germania va folosi mai mult cărbune pentru producerea energiei. Energia nucleară nu este o soluție, pentru că guvernul german a decis să scoată din circuit toate centralele nucleare până la finalul acestui an.

Cărbunele este cel mai poluant combustibil fosil. Însă, în contextul actual, și Italia și Polonia iau în considerare redeschiderea minelor de cărbune. În România nu se vor redeschide alte mine, dar va fi intensificată capacitatea de extracție în minele deja existente.  

Toată atenția acordată securității energetice pe termen scurt afectează eforturile de decarbonizare, într-o perioadă în care fereastra atingerii obiectivelor climatice devine tot mai îngustă.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/03/Mindcraftstories_Schimbari-climatice-Distrugere-reciproc-asigurata-Combustibili-fosili-Mine-carbune-Razboi-Rusia-Ucraina-Razboi-nuclear_Sean-Gallup-Getty-Images.jpg

Gazoductul Nord Stream 2, eternul măr al discordiei, transportă gaze naturale rusești din Golful Narva din Rusia până la Greifswald din Germania, creând o rută suplimentară directă de gaze naturale între Rusia și Europa de Vest.

Dependența de combustibili fosili este „distrugere reciprocă asigurată”

Ultimul raport publicat de IPCC a fost asemănat cu „un atlas al suferinței umane”, Conform declarațiilor lui Antonio Guterres, twitter.com în absența unor acțiuni concrete de combatere a schimbărilor climatice. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că graba de a diversifica sursele de combustibili fosili din cauza războiului din Ucraina este o „nebunie” și afectează obiectivele de climă setate la COP26.„Climate change: ‘Madness’ to turn to fossil fuels because of Ukraine war, bbc.com Folosind terminologia de război, care este deseori adoptată în contextul crizei climatice, tot el spune că „dependența de combustibili fosili este distrugere reciprocă asigurată”. Scopul de a limita creșterea temperaturilor globale la 1,5 grade Celsius față de nivelurile din era preindustrială ar putea fi ratat. 

CITEȘTE ȘI: ​​Cum vorbim despre schimbările climatice?

Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene, a declarat că nicio alternativă la gazul rusesc nu mai este „tabu” în fața scopului de a sancționa Rusia. Dar a menționat totuși că, în ciuda diversificării pe termen scurt a surselor de combustibili fosili, tranziția către energia verde nu ar trebui încetinită, pentru a evita celălalt pericol mortal cu care omenirea se confruntă, criza climatică. 

Pe termen lung, dependența de combustibilii fosili proveniți din Rusia ar trebui oricum să fie înlocuită cu energie regenerabilă, în conformitate cu planurile Uniunii Europene. În 2018, aproape 19% din energia din UE provenea din surse regenerabile, iar planul este ca acest procent să fie majorat la cel puțin 32% până în 2030. Până în 2050, UE își propune să devină neutră din punct de vedere climatic. Pentru asta e nevoie, printre altele, să fie sporită producția de pompe de căldură, panouri solare, eoliene, mașini electrice.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/03/Mindcraftstories_Schimbari-climatice-Distrugere-reciproc-asigurata-Combustibili-fosili-Mine-carbune-Razboi-Rusia-Ucraina-Razboi-nuclear_Oleg-Nikishin-Getty-Images.jpg

Norilsk produce peste 85% din nichelul și cobaltul rusesc, aproximativ 70% cupru și peste 95% din metalele din grupa platinei. Foto: Oleg Nikishin/Getty Images

Dar mai există o problemă: o parte din mineralele necesare tehnologiei verzi se află în Rusia și Ucraina

În Rusia există 7% din tot nichelul extras în întreaga lume. Nichelul este un metal rar, folosit în fabricarea bateriilor pentru vehicule electrice. Prețul acestui metal a crescut considerabil de la începutul războiului. 

Totodată, Rusia produce o treime din paladiul existent în lume, un alt metal folosit în industria auto. Și prețul paladiului a crescut în urma invaziei Ucrainei. 

Înainte să înceapă războiul din Ucraina, cercetătorii de acolo vorbeau despre faptul că în regiunea Donbas ar exista surse importante de litiu, necesare în producerea bateriilor pentru mașinile electrice. Dacă e adevărat, Ucraina ar putea deveni una dintre cele mai mari rezerve de litiu din lume.  

Anul trecut, Ucraina începuse demersurile pentru exploatarea rezervelor naturale de cobalt și nichel, minerale care au un rol esențial în tranziția către o energie curată. 

Ucraina este și cel mai mare furnizor de gaze rare din lume, precum neon sau kripton, care sunt folosite în producția de cipuri semiconductoare. Stocurile de cipuri semiconductoare erau deja la niveluri scăzute pe fondul problemelor cauzate de pandemie. Ele sunt o componentă critică a tuturor sistemelor electronice, inclusiv a celor ce se regăsesc în automobile.„Russia’s Invasion of Ukraine Impacts Gas Markets Critical to Chip Production”, csis.org

O deficiență de materiale necesare tehnologiei verzi va pune și mai tare frână eforturilor în domeniul climei, într-o perioadă în care statele nu cheltuiau oricum nici pe aproape de sumele necesare promisiunilor făcute la COP26.

CITEȘTE ȘI: La COP26, liderii planetei promit că opresc încălzirea globală. Realitatea e mult mai călâie 

La finalul anului, Egiptul va găzdui COP27. Scopul întâlnirii din acest an era acela de a aduce cât mai multe țări împreună în colaborarea pentru combaterea schimbărilor climatice. Înainte de invazia Ucrainei, Rusia anunțase că se va alătura eforturilor de a atinge obiectivele de mediu. Războiul va schimba probabil această situație. Este un regres imens pentru eforturile internaționale în domeniul climei, având în vedere că Rusia se află printre primii cinci cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră din lume.

Războiul împotriva naturii tocmai a devenit nuclear

Bill McKibben, autor și activist de mediu, scria acum câțiva ani că singura speranță a omenirii în fața schimbărilor climatice este o mobilizare precum cea din cel de al Doilea Război Mondial.„A World at War”, newrepublic.com Oamenii de știință sau activiștii au adoptat deseori terminologie de război în încercarea de a explica provocările omenirii în fața protejării planetei. 

În limbajul de specialitate există un paradox care spune că amenințarea unui război nuclear păstrează, de fapt, pacea. Se numește paradoxul stabilitate-instabilitate și a fost readus în discuție des în ultima perioadă. Esența lui este ideea că teama escaladării unui conflict convențional într-unul nuclear scade riscul ca acel conflict să înceapă.  

Nu există, însă, niciun paradox similar aplicabil crizei climatice. Cu alte cuvinte, teama că acțiunile omenirii vor escalada până în punctul în care afectarea planetei devine ireversibilă nu a împiedicat acțiunile care au pornit „războiul convențional” împotriva mediului natural.

În ziua în care se înregistrau temperaturi extreme la poli, cu 40 de grade Celsius peste valorile normale în această perioadă,„Extremes of 40 C above normal: what’s causing ‘extraordinary’ heating in polar regions?”, theguardian.com jurnalistul George Monbiot scria pe Twitter: „Războiul pe care l-am pornit împotriva lumii naturale tocmai a devenit, în termeni climatici, nuclear”. 

Există oameni de știință potrivit cărora, chiar și în cazul unui război nuclear, sunt șanse ca civilizația să fie salvată. Dacă războiul pe care oamenii l-au declarat naturii chiar a devenit nuclear, așa cum crede Monbiot, încă există lucruri care mai pot fi schimbate pentru ca planeta să își revină. Iar unul dintre ele este să lăsăm combustibilii fosili în Pământ de acum înainte.

MEDIU|SOLUȚII

Simțul artistic inspiră orașe europene mai verzi

De
Artele și cultura aduc imaginație și entuziasm în proiecte urbanistice care armonizează cartierele marilor orașelor cu natura.
MEDIU|MAIN STORY

Când viitorul copiilor e în joc, românii devin mai conștienți de schimbările climatice

De
Mădălina Vlăsceanu este profesor asistent de psihologie la Universitatea din New York și conduce Laboratorul de Cogniție Colectivă al instituției. Ea a coordonat recent un studiu internațional despre cum trebuie diseminate mesajele climatice pentru a fi percutante. Rezultatele au fost centralizate într-o aplicație web.
MEDIU|OVERVIEW

Nu mai poți scrie „ecologic”, „natural” și „sustenabil” pe etichete fără dovezi

De
Producătorii nu vor mai putea folosi denumiri precum „ecologic”, „natural” sau „sustenabil” pe etichete dacă nu aduc dovezi solide, conform unei noi directive europene. Legea care va intra în vigoare din 2025 încearcă să combată fenomenul de greenwashing. 
MEDIU|FYI

Eco-impact: Europenii vor fi despăgubiți dacă se îmbolnăvesc din cauza poluării

De
Uniunea Europeană vrea să elimine poluarea aerului până în anul 2050. Un nou acord stabilește norme foarte stricte pentru emisia de noxe și compensează cetățenii afectați de ea.