Fluture din specia Parnassius apollo. Jasius/Getty Images

Unde se duc fluturii când se duc?22 min read

De Mihai Stănescu 30.06.2021

Urbanizarea excesivă, poluarea fonică și luminoasă, lipsa spațiilor verzi prietenoase cu insectele și activitatea umană au pus fluturii pe fugă din marile orașe și nu doar de acolo. Ce e de făcut?

Fluturii nu sunt doar unele dintre cele mai cunoscute insecte diurne, ci și unele dintre cele mai îndrăgite și mai studiate. În cursul zborului pe care îl fac în cele mai diverse ecosisteme terestre, bogăția culorilor și diversitatea desenelor de pe aripile fragile ale acestor animale este afișată în modul cel mai atrăgător cu putință.Un text despre fluturi, aici: „Colecții și colecționari – Fluturi”, antipa.ro (PDF) 

Pe stâncării montane sau pe pajiști, în păduri sau zone mlăștinoase, apariția fluturilor conferă un aspect aparte fiecărui colț din natură pe care-l populează. Sunt un simbol al frumuseții delicate și efemere și o încântare vizuală de fiecare dată când își zboară prin preajmă.

https://mindcraftstories.ro/images/2021/06/Mindcraftstories_fluturi-biodiversitate-importanta-ecosistemelor-ecologie-urbana_03_Richard-McManus-Getty-Images.jpg

Foto: Richard McManus/Getty Images

Fluturii, prezențe tot mai rare în orașe. Și nu doar aici

Cu toate acestea, fluturii au devenit o apariție tot mai rară în ultima vreme.„Flutter bye: where did all the city butterflies go?”, theguardian.com Aproape că au dispărut din interiorul și din preajma orașelor. Cele câteva exemplare care mai pot fi observate în parcuri și grădini sau în micile petice de vegetație din interiorul așezărilor umane aparțin unor specii relativ comune, cu o capacitate ceva mai dezvoltată de a tolera prezența omului și de a face față astfel schimbărilor profunde pe care mediul natural le suferă ca urmare a acțiunilor acestuia. 

Ca și în cazul altor specii, omul s-a dovedit un vecin incomod sau chiar primejdios pentru marea majoritate a fluturilor care puteau fi admirați cândva zburând în preajma locuinței sau a locurilor de joacă și de recreere. 

CITEȘTE ȘI: Greutățile unui arici de la oraș

Dar, în spatele acestui aspect extrem de vizibil, există un fenomen mult mai larg răspândit, mai dramatic și mai îngrijorător, care ascunde amenințări complexe la adresa acestor insecte delicate. Cauzele dispariției fluturilor sunt extrem de îngrijorătoare.„Protected areas do not mitigate biodiversity declines: A case study on butterflies”, onlinelibrary.wiley.com  

În interiorul și în preajma localităților, utilizarea intensivă a insecticidelor (pentru combaterea altor grupe de insecte – țânțari, muște, gândaci de bucătărie etc), poluarea, restrângerea tot mai pronunțată a zonelor verzi și invazia unor specii de plante venite de la mari depărtări, cu care fluturii din zona geografică a României nu sunt obișnuiți, au condus la exterminarea majorității speciilor de fluturi care cândva tolerau vecinătatea omului. 

Dar și în afara localităților zborul acestor insecte devine tot mai rar,Află cum și-au explicat savanții zborul fluturilor: „Scientists have finally worked out how butterflies fly”, edition.cnn.com fie că e vorba de o pajiște sau de marginea unei păduri, crestele munților sau lunca unui râu aflată într-o zonă de câmpie. De data aceasta, cauzele sunt mult mai diverse, iar acest fenomen poate afecta nu numai diversitatea faunei din zona geografică respectivă, ci și viața de zi cu zi, în cele mai nebănuite moduri.

swallowtail butterfly emerging from cocoon

Papilio machaon, cunoscut cafluture coada-rândunicii este, din fericire, una dintre speciile încă frecvent întâlnite în pajiştile de pe teritoriul României. Aici, tocmai ieșind din cocon. Foto: Getty Images.

Schimbările climatice – o amenințare pentru existența fluturilor

Cele mai multe specii de fluturi sunt amenințate de distrugerea mediului natural în care ele trăiesc și pentru care, în cursul unei evoluții îndelungate, au dezvoltat numeroase adaptări care să le permiteau să supraviețuiască și să se reproducă. Este ca și când, mai mult sau mai puțin conștient, cineva ar distruge simultan casa și cămara cu alimente a unei ființe vii – practic, în afara vânării directe, nu există nicio amenințare mai periculoasă pentru existența unei specii decât distrugerea habitatului său natural. 

Schimbarea profundă, adeseori radicală a mediului natural are consecințe dramatice asupra florei și faunei din zonele afectate, iar fluturii nu sunt o excepție în acest sens.„Impacts of a millennium drought on butterfly faunal dynamics”, climatechangeresponses.biomedcentral.com De fapt, fluturii sunt adesea printre cei mai sensibili indicatori ai degradării mediului ambiant. Schimbările care apar la nivelul populațiilor locale ale acestor insecte pot indica destul de fidel modificările prin care trece mediul, adeseori mult înainte ca acestea să fie percepute de alte specii, mai evoluate. 

Spre exemplu, schimbările meteorologice tot mai frecvente și mai accentuate„Climate change is forcing butterflies and moths to adapt – but some species can’t”, theconversation.com care se înregistrează în ultimele decenii au influențat puternic atât răspândirea unor specii de fluturi cât și deplasările altora în interiorul arealului ocupat. 

Alteori, a fost influențată și biologia unor specii: pentru a putea supraviețui, unii fluturi au trebuit să-și modifice desfășurarea ciclului biologic, adaptându-se la noile condiții de mediu. 

https://mindcraftstories.ro/images/2021/06/Mindcraftstories_fluturi-biodiversitate-importanta-ecosistemelor-ecologie-urbana-Papilio-Paradisea_04_Robert-Nash-Wikimedia-Commons.jpg

Papilio Paradisea. Toate speciile de fluturi „aripă de pasăre” sunt ameninţate cu dispariţia, în special din cauza distrugerii habitatelor naturale pe care le populează. În egală măsură, aceste specii sunt periclitate de colectarea excesivă – din cauza dimensiunilor impunătoare şi a culorilor vii, cele mai multe fiind căutate de colecţionari, care pot plăti sume impresionante pentru un exemplar. Foto: Robert Nash/Wikimedia Commons.

Activitatea omului, un pericol pentru fluturi

Deteriorarea mediului ambiant îmbracă forme extrem de diverse și afectează anumite specii de fluturi în mod diferit. Astfel, schimbarea aspectului pajiștilor, fie cu ajutorul erbicidelor, fie prin intermediul unor activități sau lucrări agricole (cosit, pășunat, îndepărtarea arbuștilor etc.) conduce deseori la micșorarea populațiilor locale ale unor specii, iar în final la dispariția acestora dintr-o anumită zonă. Pajiștile care din diferite motive (cum ar fi pășunatul intensiv) își pierd diversitatea floristică devin un loc tot mai puțin frecventat de fluturi. 

Apoi, extinderea drumurilor, a zonelor în care se construiesc noi locuințe la marginea sau în afara localităților, au dus la dispariția ireversibilă a unor pajiști, împreună cu toate speciile de insecte care puteau fi întâlnite pe cuprinsul lor. 

CITEȘTE ȘI: Dropia a fost mereu în Bihor, dar nu a băgat-o nimeni în seamă

În zonele montane, alături de poluarea crescândă, încălzirea generală a climei și utilizarea tot mai frecventă a insecticidelor și erbicidelor, intensificarea unor activități (cum ar fi cosirea cu ajutorul utilajelor care poluează și tasează solul sau pășunatul) și extinderea activităților turistice au condus la restrângerea dramatică a zonelor în care, nu de mult, fluturii zburau în siguranță. 

Alteori, fluturii au dispărut datorită distrugerii lizierelor pădurilor, transformării pădurilor în plantații forestiere, eliminării tufărișurilor etc. Speciile întâlnite în preajma zonelor umede s-au văzut și ele profund afectate de lucrările de desecare, de eliminarea vegetației riverane pentru a permite îndiguirea, taluzarea sau amenajarea malurilor etc.

exploatare a pajiștilor sau pădurilor.„The Importance of Shifting Disturbance Regimes in Monarch Butterfly Decline and Recovery”, frontiersin.orgTot așa, lucrările de eliminare a arbuștilor de la liziere sau din luminișuri au distrus și uniformizat dispunerea pe verticală a coronamentului și au afectat iremediabil un mediu natural cândva favorabil existenței unor populații de fluturi. Efecte tot atât de nocive au avut și pășunarea în luminișuri sau asfaltarea drumurilor forestiere.

https://mindcraftstories.ro/images/2021/06/Mindcraftstories_fluturi-biodiversitate-importanta-ecosistemelor-ecologie-urbana-Papilio-Homerus_02_V.-Giannella-De-Agostini-via-Getty-Images.jpg

Papilio Homerus. Este o specie puternic ameninţată, care mai poate fi găsită doar în două zone împădurite izolate din Jamaica. Distrugerea pădurii umede ameninţă specia atât în mod direct, prin restrângerea habitatului natural, cât şi prin favorizarea atacului unor viespi parazite asupra omizilor acestui fluture. Foto: V. Giannella De Agostini/Getty Images

De ce sunt fluturii importanți?

Din astfel de realități apare întrebarea: este, totuși, necesară o schimbare pentru protejarea fluturilor și a ecosistemelor naturale în care aceștia sunt întâlniți? Și, în plus, ce beneficii poate aduce o asemenea schimbare atitudine?

Fluturii reprezintă componente importante în toate ecosistemele naturale în care apar,„Why butterflies matter”, butterfly-conservation.org de la nivelul mării până pe culmile muntoase cele mai înalte. Dispariția lor marchează o sărăcire locală a mediului ambiant. 

Mai mult, ecosistemele în care diversitatea faunei s-a diminuat sunt mult mai puțin stabile în fața diverselor fenomene naturale cărora le puteau face față până de curând. De exemplu, scăderea umidității din sol prin drenaj amenință identitatea, dar și capacitatea de a reacționa la secetă sau la inundațiile sezoniere a oricărei zone mlăștinoase. 

O pajiște montană păscută intensiv sau traversată de mult prea multe poteci se va deteriora, iar panta pe care se află va fi mult mai sensibilă la acțiunea ploilor sau la apariția alunecărilor de teren.

CITEȘTE ȘI: Ne prind ploile: schimbările climatice cresc riscul de ploi extreme și inundații urbane

Iar exemplele pot continua: o pădure care a reușit să-și conserve bogăția faunistică va fi afectată mult mai puțin de o furtună puternică sau de atacul unor dăunători. Chiar și după un astfel de eveniment, ea se va reface în mod natural mult mai bine decât o plantație forestieră în care este întâlnită una sau cel mult câteva specii înrudite de copaci, plantați într-un interval scurt (deci cu o vârstă și o înălțime relativ uniformă) și uneori la interval regulat.

Această uniformitate este dăunătoare nu numai pentru fluturi, ci și pentru multe alte specii. De cele mai multe ori, o plantație forestieră este incapabilă să ofere microclimatul specific unei păduri naturale, de care depinde existența unor păsări sau chiar a unor mamifere care caută un refugiu unde pot cuibări în tihnă.

Importanța unor specii de fluturi ca indicatori ai stării unor ecosisteme naturale a fost sesizată de mult timp. Mai mult, unii fluturi pot fi considerați specii-umbrelă, putând sensibiliza mult mai ușor opinia publică și diferiți factori de decizie, care pot fi convinși în acest fel de importanța protejării unor zone naturale.

Nu este întâmplător faptul că, din totalul de 496 de specii de fluturi diurni din fauna Europei,„National checklists and red lists for European butterflies”, gbif.org 31 (reprezentând 6,25 % din totalul faunei de fluturi diurni a continentului nostru) se regăsesc în anexele Directivei Habitat,„The Habitats Directive”, ec.europa.eu principalul act normativ care guvernează protecția naturii pe teritoriul Uniunii Europene. 

La nivel național, legislația din România recunoaște nevoia protejării unui număr și mai important de specii de fluturi, iar odată cu ocrotirea acestor specii este recunoscută implicit și necesitatea conservării nealterate a ecosistemelor naturale în care pot fi întâlnite aceste insecte.

Fluturii reprezintă, totodată, unul dintre cele mai importante grupuri de polenizatori din natură. Polenizatorii au fost cei care au permis diversificarea plantelor cu flori – în lipsa lor, existența unui mare număr de plante cu flori (inclusiv a unor specii de interes pentru agricultură cum ar fi floarea soarelui sau o serie de specii de arbori întâlnite în livezi: meri, peri, cireși etc.) ar fi imposibilă. Fără intervenția polenizatorilor, florile unui număr important de specii vegetale s-ar scutura fără ca după aceea să apară fructe. 

Privind din această perspectivă, prezența fluturilor este deosebit de importantă, atât pentru ecosistemele naturale cât și pentru o serie de culturi agricole, iar protejarea lor devine imperios necesară și pentru economia umană. În condițiile în care o lume din care au dispărut polenizatorii este de neconceput, inclusiv din cauze economice, importanța acestui grup de animale a fost subliniată și de lansarea recentă (în cursul anului 2018), la nivelul Comisiei Europene, a unei inițiative de protejare a acestui grup important de specii – EU Pollinators Initiative.Mai multe, aici: ec.europa.eu 

Rămâne ca realizarea de arii protejate în care să fie conservat un mediu natural prielnic fluturilor și instituirea de măsuri de protecție adecvate să permită și generațiilor viitoare să se bucure de prezența acestor insecte atrăgătoare.


Seria My Antipa este o colaborare între Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și Mindcraft Stories, care-și propune să ofere cititorilor articole despre biodiversitatea urbană din România, scrise de cercetătorii muzeului.



Text de:

Mihai Stănescu

Mihai Stănescu este muzeograf, specializat în studiul lepidopterelor și lucrează în cadrul Compartimentului Evidența și Conservarea Patrimoniului de la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, București.

MEDIU|STUDII

Când viitorul copiilor e în joc, românii devin mai conștienți de schimbările climatice

De
Mădălina Vlăsceanu este profesor asistent de psihologie la Universitatea din New York și conduce Laboratorul de Cogniție Colectivă al instituției. Ea a coordonat recent un studiu internațional despre cum trebuie diseminate mesajele climatice pentru a fi percutante. Rezultatele au fost centralizate într-o aplicație web.
MEDIU|OVERVIEW

Nu mai poți scrie „ecologic”, „natural” și „sustenabil” pe etichete fără dovezi

De
Producătorii nu vor mai putea folosi denumiri precum „ecologic”, „natural” sau „sustenabil” pe etichete dacă nu aduc dovezi solide, conform unei noi directive europene. Legea care va intra în vigoare din 2025 încearcă să combată fenomenul de greenwashing. 
MEDIU|FYI

Eco-impact: Europenii vor fi despăgubiți dacă se îmbolnăvesc din cauza poluării

De
Uniunea Europeană vrea să elimine poluarea aerului până în anul 2050. Un nou acord stabilește norme foarte stricte pentru emisia de noxe și compensează cetățenii afectați de ea.
MEDIU|SOLUȚII

Cum se pot recicla anvelopele și materialele plastice printr-o metodă termică veche

De
Descompunerea termică ajută la ecologizarea a două industrii prelucrătoare majore din UE, iar asta ar putea duce la reducerea substanțială a emisiilor de gaze cu efect de seră.