Nur Photos via Getty Images

Coronavirus Science Report #47: Când am putea avea acces la vaccinul Pfizer?16 min read

De Ionuț Preda 14.11.2020

În cazul în care va fi aprobat, vaccinul BioNTech/Pfizer va fi distribuit echitabil pe teritoriul UE. Nu e de ajuns pentru Ungaria, care va testa pe cont propriu vaccinul propus de Rusia.

Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:

  1. După anunțul succesului testelor pentru vaccinul BioNTech/Pfizer, Uniunea Europeană s-a mișcat rapid și și-a asigurat până la 300 de milioane de doze. Primele doze ar putea fi distribuite în primul sfert al lui 2021, iar blocul comunitar a agreat deja o distribuție simultană și echitabilă între cele 27 de state membre, cu prioritate pentru lucrătorii medicali și categoriile vulnerabile.
  2. Cu toate acestea, Ungaria a anunțat că va fi primul stat din UE care va testa controversatul vaccin din Rusia, plănuind să cumpere doze semnificative încă din ianuarie 2021 dacă rezultatele testelor vor fi pozitive.
  3. Unul din tratamentele cu anticorpi monoclonali produs de Eli Lilly a primit autorizare de urgență în Statele Unite, fiind indicat pentru persoanele infectate din categorii de risc care nu au fost încă spitalizate.
  4. Tot în Statele Unite, un nou studiu arată că îmbunătățirea procedurilor de tratament și folosirea noilor medicamente a scăzut rata de fatalitate pe cazuri cu aproape o treime. 
  5. Fluvoxamina, un medicament folosit pentru tratarea tulburărilor obsesiv-compulsive, ar putea scădea riscul dezvoltării unor simptome respiratorii grave, conform unui studiu restrâns. 

Distribuția vaccinului Pfizer în UE ar putea începe în primele trei luni din 2021

Știrea săptămânii a fost, de departe, anunțul că avem un vaccin care a funcționat în teste de largă amploare, produs de BioNTech/Pfizer, despre care poți citi mai multe detalii în ghidul actualizat periodic al Mindcraft Stories despre cursa pentru găsirea unui vaccin, precum și pe blogul Lumea9. Ca un rezumat: testele de faza a treia au arătat că vaccinul este eficient în proporție de 90%, trebuie administrat în două doze la o diferență de 21 de zile, dar trebuie în același timp stocat la temperaturi de -80 de grade, ceea ce va crea probleme în distribuția acestuia.

Între timp, Uniunea Europeană s-a mișcat rapid și și-a asigurat 200 de milioane de doze,„Exclusive: Europe to pay less than U.S. for Pfizer vaccine under initial deal – source”, reuters.com cu o opțiune de a mai cumpără încă 100 de milioane. Toate la un preț mai scăzut decât Statele Unite, grație faptului că blocul comunitar, în special Germania, a susținut financiar dezvoltarea vaccinului.

Când ar putea acesta să fie distribuit? E greu de făcut o estimare concretă, pentru că trebuie aprobat mai întâi de Agenția Europeană a Medicamentului, iar asta în mod cert nu se va întâmpla înaintea certificării rezultatelor anunțate de companie prin peer review, urmată de o analiză proprie a agenției. Nu ar trebui să dureze, însă, nici foarte mult, pentru că producătorii sunt înscriși în procedura de review în timp real al rezultatelor, mult mai rapidă decât demersul obișnuit de aprobare. Șefa Centrului European de Control și Prevenire al Bolilor, (ECDC) Andrea Ammann, a estimat„Coronavirus: EU’s first COVID-19 vaccinations ‘could happen in first quarter of 2021’”, euronews.com că primele vaccinări ar putea avea loc cândva în primele trei luni din 2021.

Cum vor fi, însă, dozele distribuite între statele membre? Vestea bună este că toți cei 27 de membri ai UE (Marea Britanie nu este inclusă din cauza procesului în derulare de ieșire din uniune) au aprobat, la sfârșitul lunii trecute, un proces de distribuție echitabil„EU agrees to fair distribution of COVID-19 vaccines, once available”, reuters.com al vaccinului în funcție de populația statelor membre. Acesta va avea loc simultan, România urmând să primească primele doze în același timp cu Germania sau Franța. Totodată, va exista un sistem pentru distribuirea dozelor cu prioritate către categoriile vulnerabile și lucrătorii medicali expuși. Deocamdată, ECDC încă lucrează cu autoritățile medicale din statele membre pentru a defini exact cine va face parte din aceste grupuri.

Ungaria este prima țară europeană care testează Sputnik V

Simultan cu anunțurile despre vaccinul Pfizer, Ungaria a anunțat că va primi mostre de laborator al controversatul vaccin dezvoltat de Rusia, Sputnik V, în următoarele două săptămâni, și că se află în „negocieri avansate” pentru achiziția de doze pentru populație.„ Hungary to become first EU state to trial Russian Covid vaccine”, ft.com Ministrul de Externe Peter Szijjarto a declarat că primele teste clinice ar urma să înceapă în luna decembrie, iar succesul acestora s-ar putea transmite în importuri de amploare în ianuarie 2021.

Ungaria ar deveni astfel primul stat UE care primește vaccinul dezvoltat de un institut de stat de la Moscova, în condițiile în care Comisia Europeană nu îl are pe lista vaccinurilor pentru care negociază, Procesul de dezvoltare al acestuia este plin de controverse, experții avertizând că rezultate altfel încurajatoare obținute pe teste mult prea restrânse pentru a fi concludente sunt prezentate eronat ca dovezi certe privind eficacitatea acestuia.

CITEȘTE ȘI: Rusia își folosește vaccinul în scop propagandistic

De altfel, îngropat sub atenția mediatică oferită vaccinului Pfizer, institutul rus a anunțat pe 11 noiembrie că și propriul vaccin ar avea o eficiență de 92%,„Russia says COVID-19 vaccine is 92% effective on early data”, apnews.com conform unor rezultate intermediare. Doar că există din nou dubii: analiza, efectuată contra unor doze placebo, s-a bazat pe doar 20 de cazuri de voluntari „Scientists cautious as Russia says early data shows Sputnik V coronavirus vaccine is 92% effective”, cnn.com care au fost infectați cu COVID-19; număr mult mai mic decât cel de 94 de infecții raportat de BioNTech/Pfizer, acesta din urmă echivalând și cu un număr mult mai mare al voluntarilor imunizați cu succes. În plus, vaccinul rusesc nu a avut încă o parte de o analiză a semnificației statistice, necesară pentru a proiecta eficiența acestuia pe diverse grupuri de populație.

Tratamentul cu anticorpi monoclonali dezvoltat de Eli Lilly a primit autorizare de urgență de la FDA

După Regeneron, și al doilea mare gigant farmaceutic care se află în stadii avansate de testare al unui tratament pe bază de anticorpi monoclonali, Eli Lilly, a primit autorizare de urgență„Eli Lilly’s Antibody Treatment Gets Emergency F.D.A. Approval”, nytimes.com pentru folosirea acestuia de la Administrația pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite (FDA).

Autorizarea a fost emisă doar pentru tratarea persoanelor non-spitalizate care se află în categorii de risc și, conform companiei, ar trebui aplicat cât mai rapid după primirea unui rezultat pozitiv, la cel mult zece zile după apariția simptomelor. Medicamentul selectat, comercializat sub numele de bamlanivimab, se bazează pe clonarea unui singur anticorp, iar testele din fazele inițiale au indicat că ar scădea riscul de spitalizare cu 72% dacă este aplicat din timp pacienților cu simptome moderate. Eli Lilly mai dezvoltă, în paralel, și un cocktail de doi anticorpi, aflat în faze mai timpurii de testare.

CITEȘTE ȘI: Ce sunt anticorpii monoclonali și ce perspective au ca tratament pentru COVID-19?

Rata fatalităților a scăzut cu 30% în SUA de la începutul pandemiei

Un studiu publicat de Institutul pentru Statistici în Sănătate și Evaluare (INHE)„COVID-19 fatality rate down 30% since April, study finds”, reuters.com al Universității din Washington arată că Statele Unite au reușit să scadă rata deceselor din cazurile de COVID-19 cu o treime, în special datorită îmbunătățirii metodelor de tratament.

În aprilie, rata fatalităților din numărul total de cazuri se afla la 0,9%, și a scăzut până la 0,6% în prezent, conform unei analize a peste 300 de studii publicate în această perioadă care au luat în calcul împărțirea cazurilor pe grupe de vârstă. Autorii susțin că rezultatele reflectă standardele mai bune de tratament, care include folosirea diluanților de sânge și un acces mai ridicat la oxigen adițional, dar și încorporarea unor tratamente eficiente, precum dexametazona.

Fluvoxamina ar putea fi eficientă în evitarea cazurilor grave de COVID-19

Un medicament antidepresiv, fluvoxamina, ar putea reduce riscul deteriorării simptomelor respiratorii ale COVID-19 dacă este administrat din prima săptămână de simptome, arată primele rezultate ale unui studiu dublu-orb și randomizat publicat în Journal of the American Medical Association.„Fluvoxamine vs Placebo and Clinical Deterioration in Outpatients With Symptomatic COVID-19”, jamanetwork.com

Conform rezultatelor cercetării, din 80 de pacienți cu simptome respiratorii cărora le-a fost administrat medicamentul, niciunul nu a prezentat o deteriorare a simptomelor. Aceasta a fost, în schimb, observată la 8,3% din grupa de 72 de pacienți care au primit un tratament placebo.

Fluvoxamina este prescrisă în special pacienților cu tulburare obsesiv-compulsivă, având proprietăți inflamatorii. Autorii speculează că acestea ar putea preveni reacțiile imunitare adverse, precum furtuna de citokine, precum și alte potențiale infecții provocate de COVID-19. Un studiu mai larg, cu 880 de pacienți, a fost deja finanțat și va fi desfășurat de către aceeași echipă de cercetători de la Universitatea din St. Louis.

EDIȚIA PRECEDENTĂ: Coronavirus science report #46: Virusul a sărit de la om la nurci. E o mutație periculoasă? 



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #49: Ce întrebări planează asupra vaccinului Astra Zeneca?

De Ionuț Preda 27/11/2020
Producătorii vaccinului de la Oxford susțin că acesta eficient, dar au avut o metodologie de testare confuză, pe care au și schimbat-o pe parcurs. Noi studii despre terapia cu plasmă arată că nu funcționează în cazurile grave.
CORONAVIRUS|Q&A

Pot anti-vacciniștii să amenințe imunitatea colectivă?

De Mihai Ghiduc 27/11/2020
Până la finalul anului, am putea avea trei vaccinuri. Ne vor ajuta ele să scăpăm de pandemie? Ovidiu Covaciu, fondatorul grupului „Vaccinuri și Vaccinare”, vorbește despre reacțiilor anti-vacciniștilor la ultimele evoluții în lupta împotriva COVID-19. 
ȘTIINȚĂ|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #48: Moderna anunță al doilea vaccin eficient, Pfizer aplică pentru autorizare

De Mihai Ghiduc 21/11/2020
Avem două vaccinuri cu eficiență de peste 90%, dintre care unul ar putea fi aprobat rapid. Remdesivirul nu e recomandat de OMS, testele rapide sunt mai eficiente în prima săptămână, iar imunitatea poate ține pe o perioadă mai lungă de șase luni.
CORONAVIRUS|OVERVIEW

Cum se termină pandemiile?

De Andrada Fiscutean 10/11/2020
Vaccinul, izolarea sau norocul ne-ar putea ajuta, cel puțin parțial, să ieșim din pandemie.