janiecbros/Getty Images

Ziua Internațională a Femeilor și Fetelor în Știință. Despre stereotipuri, discriminare și prea puținele progrese43 min read

De Adriana Moscu 11.02.2022

La nivel global, doar 33% dintre cercetători sunt femei. Acestora li se acordă mai puține finanțări pentru cercetare decât bărbații și au șanse mai mici să fie promovate. 

Pe 22 decembrie 2015, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) a decis să instituie o zi internațională anuală pentru a recunoaște rolul critic pe care îl joacă femeile și fetele în știință și tehnologie.„Resolution adopted by the General Assembly on 22 December 2015”, ​​un.org (DOC) 

Ulterior, s-a stabilit ca Ziua Internațională a Femeilor și Fetelor în Știință să fie sărbătorită pe 11 februarie și să fie implementată de UNESCO și UN Women, Entitatea Națiunilor Unite pentru egalitatea de gen și emanciparea femeilor este o agenție a Organizației Națiunilor Unite.Link oficial: unwomen.org în colaborare cu instituții și parteneri ai societății civile care își propun să promoveze femeile și fetele în știință. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/02/Mindcraftstories_Ziua-Internationala-a-Femeilor-in-Stiinta-Nobel-Discriminare-gen-Inegalitate-salarii_03_Europa-Press-via-Getty-Images.jpg

Ziua Internațională a Femeilor și Fetelor în Știință, celebrată anul trecut, pe 11 februarie 2021, la Ministerul pentru Știință și Inovare, Madrid, Spania. Foto: Tamara Rozas/Europa Press via Getty Images

De șapte ani, în această zi, lumea științei și mass-media amintesc, cu fast sau în treacăt, că educația, accesul și participarea fetelor și femeilor la știință ar trebui să fie egale cu ale bărbaților și că societatea ar trebui să le asigure capacitatea deplină de a-și face auzite ideile.

Și, da, comparativ cu secolele trecute, lucrurile s-au schimbat pentru femeile care-și doresc să urmeze o carieră în domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică). Cel puțin, la nivel declarativ. 

În realitate însă, în ciuda unor progrese înregistrate de-a lungul ultimilor ani, femeile se confruntă în continuare cu nenumărate bariere și provocări, care le împiedică accesul (și aportul) semnificativ în domeniile științei, la toate nivelurile, inclusiv în educație și cercetare. Potrivit Raportului Științific al UNESCO, „UNESCO research shows women career scientists still face gender bias”, unesco.org în prezent, femeile reprezintă doar 33% din cercetătorii lumii. Acestea ocupă mai puține posturi de conducere decât bărbații la universitățile de top și doar 12% dintre membrii academiilor naționale de științe sunt femei. Până în prezent, femeile au câștigat doar 23 din cele 631 de premii Nobel pentru știință acordate și sunt încă o minoritate în studiile și domeniile legate de știință. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/02/Mindcraftstories_Ziua-Internationala-a-Femeilor-in-Stiinta-Nobel-Discriminare-gen-Inegalitate-salarii_04_Dave-Guttridge-Wikimedia-Foundation.jpg

Dr. Jess Wade. Foto: Dave Guttridge/Wikimedia Foundation

Inegalitatea începe de pe internet

Adică exact acolo de unde te-ai fi așteptat mai puțin. Cu toate astea, exemplul cel mai la îndemână este chiar Wikipedia, care pare să aibă o problemă cu femeia. Problema devine acută când vine vorba de femeile de știință. În timp ce Wikipedia este al cincilea cel mai vizitat site web din lumea vorbitoare de limba engleză, cu 26 de miliarde de vizualizări în fiecare lună,Detalii, aici: wikimedia.org doar 18,37% din biografiile sale sunt despre femei.Wikipedia:WikiProject Women in Red”, wikipedia.org

Procentul se micșorează și mai mult când vine vorba de femeile care activează în domeniul STEM: mai puțin de 15% din biografiile de pe Wikipedia sunt despre savante, inginere și matematiciene.

Iar asta s-a văzut cel mai bine în 2018, atunci când canadiana Donna Strickland a făcut parte din echipa care a câștigat Premiul Nobel pentru Fizică.„The Nobel Prize in Physics 2018”, nobelprize.org Spre deosebire de bărbații cu care a împărțit premiul – Arthur Ashkin și Gérard Mourou –, ea nu avea nicio pagină Wikipedia. Acum, are.O poți accesa aici: wikipedia.org Iar asta datorită unei fiziciene britanice, dr. Jess Wade,„Why aren’t there more women in science?”, sciencefocus.com care a decis să facă puțină dreptate. Lucrând noaptea, în ciuda faptului că avea un loc de muncă cu normă întreagă la Laboratorul Blackett de la Colegiul Imperial din Londra, Wade, a reușit să scrie pe Wikipedia peste 1.000 de biografii ale unor oameni de știință marginalizați. Cele mai multe dintre acestea sunt ale unor femei.

Cercetătoarea spune că parte din problemă o constituie faptul că sunt considerabil mai mulți bărbați albi printre editorii Wikipedia în limba engleză, decât femei sau persoane de culoare. Se estimează că între 80 și 90% dintre editorii stabili sunt bărbați albi, majoritatea din America de Nord, iar acest lucru are un impact uriaș asupra informației pe care o poți găsi pe site, crede Wade.

Există o problemă și la nivelul mass media. Potrivit Global Media Monitoring Project,„Just 24% of news sources are women. Here’s why that’s a problem”, weforum.org în 2015, doar 24% din sursele de știri proveneau de la femei, în timp ce bărbații au rămas constant surse de citare pe subiecte științifice. În plus, conform aceluiași proiect, subiectele de știri în care femeile sunt actori principali au cea mai puțină acoperire în mass-media. 

Programe precum Superstars of STEM,Mai multe, aici: scienceandtechnologyaustralia.org.au care încurajează prezența femeilor din știință în media, încearcă să îmbunătățească situația, dar cele mai mari schimbări trebuie să vină și pot fi făcute de universitățile și institutele de cercetare.

Și unii jurnaliști de știință au început să citeze mai mult femeile. Ed Yong, care publică în revista The Atlantic, a scris despre cum a petrecut doi ani încercând să repare dezechilibrul de gen în poveștile sale. „I Spent Two Years Trying to Fix the Gender Imbalance in My Stories”, theatlantic.com 

Yong nu e singura voce din presă care încearcă să îndrepte inechitățile. Jurnalista Christina Selby, care scrie la Open Notebook, a întocmit o listă de sfaturi pentru diversificarea surselor,„Including Diverse Voices in Science Stories”, theopennotebook.com în timp ce Mollie Bloudoff-Indelicato a creat Diverse Sources,Link, aici: diversesources.org o bază de date în care pot fi căutați experți subreprezentați în știință, dintre care mulți sunt femei. O organizație nonprofit, 500 Women Scientists, a creat Request a Woman Scientist, Site-ul oficial: gage.500womenscientists.org o bază de date similară, dar mai cuprinzătoare. Ambele pot fi filtrate după țară, specialitate ș.a. 

În fine, mai mulți oameni de știință au întocmit liste cu femei cercetătoare din microbiologie,Site oficial: microbiomedigest.com astronomie,Site oficial: aas.org fizică,Site oficial: aps.org evoluție,Link: docs.google.com științe politice,Detalii: womenalsoknowstuff.com neuroștiințeLista, aici: anneslist.net și multe altele. 

Discriminarea de gen în lumea științei a fost transpusă de curând și pe micul ecran. În filmul documentar Picture a scientist/Femei în știință,Acum, pe Netflix: netflix.com trei savante discută despre nedreptățile suferite la crearea unei noi formule prin care să facă celulele stem accesibile tuturor.Site-ul oficial, aici: pictureascientist.com 

Bioloaga Nancy Hopkins, chimista Raychelle Burks și geoloaga Jane Willenbring introduc publicul în propriile lor experiențe în lumea științei, dincolo de cercetare: de la hărțuiri brutale la ani de dispreț nemeritat. 

Bărbații sunt preferați femeilor, chiar dacă au aceleași realizări, spune filmul. Psihologii au demonstrat-o, testând răspunsurile unor oameni de știință la CV-uri fictive identice, cu diferența că sunt atribuite unor bărbați sau unor femei, sau la CV-uri care includ ori, dimpotrivă, nu menționează statutul solicitantului ca aparținând unui grup rasial minoritar. În fața camerei, până și cercetătorii care își recunosc propriile prejudecăți spun că nu le pot depăși.

Fetele învață mai bine decât băieții, dar se opresc pe drum

Trăim, așadar, încă într-o lume a bărbaților în domeniul științelor. Datele din 2017-2018 privind admiterea la universitățile din Marea Britanie arată că doar aproximativ o treime dintre studente aleg discipline STEM ca domenii de pregătire superioară. Pentru fizică și-au arătat interesul 39%, în timp ce pentru informatică și inginerie s-a înregistrat un procent de doar 19%.„Women in STEM | Percentages of Women in STEM Statistics” stemwomen.com

În Uniunea Europeană, cifrele urmăresc aceeași tendință. În 2019, admiterile în instituțiile europene de învățământ superior indicau că există mai multe studente decât studenți. Cu toate acestea, numărul absolvenților în domeniile STEM este dublu față de numărul absolventelor.„In Europe, male STEM graduates outnumber female graduates 2 to 1”, studyinternational.com 

Și, chiar dacă studiile demonstrează că nu există o diferență semnificativă între abilitățile cognitive ale băieților și fetelor în ceea ce privește matematica și alte științe, mai puțin de 35% dintre absolvenții la disciplinele STEM din întreaga lume sunt femei, iar în inginerie și tehnologia informației statisticile sunt chiar mai descurajatoare.

Situația e cu atât mai ciudată cu cât, în educația primară, fetele stau ceva mai bine ca băieții. Potrivit unui raport„Equity and Quality in Education. SUPPORTING DISADVANTAGED STUDENTS AND SCHOOLS”, oecd.org al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), unele grupuri de elevi sunt mai expuse riscului de performanță scăzută decât altele. Chiar dacă statutul socio-economic este un predictor puternic al succesului educațional, și alți factori influențează o educație precară și riscul abandonului școlar. Genul este unul dintre ele, iar fetele tind să aibă rezultate școlare mai bune decât băieții. Decalajul educațional de gen s-a extins în majoritatea țărilor OCDE începând cu anul 2000. În medie, în țările OCDE, băieții de 15 ani băieții erau de aproximativ o dată și jumătate mai slabi la citire decât fetele. Diferența de punctaj este echivalentă cu un an școlar. 

Studiul a concluzionat că diferențele dintre băieți și fete în materie de performanță școlară apar devreme și că băieții sunt mai predispuși ca fetele să rămână repetenți. Tot ei sunt cei care abandonează mai des și mai timpuriu școala. În același timp, o proporție mai mare de fete primesc o calificare în învățământul secundar superior. Fetele obțin, de obicei, note mai mari și au o rată mai ridicată de promovare la examenele de absolvire a școlii, fapt ce le ajută să intre la universitatea dorită. 

Atunci, de ce atât de puține dintre acestea se îndreaptă către o carieră în știință? Motivele sunt multiple.

Salarii mai mici pentru femei

Cercetătorii bărbați din SUA, de exemplu, câștigă un salariu mediu anual de 76.279 de dolari, comparativ cu salariul mediu de 59.242 de dolari, în cazul femeilor.„Many women still drop out of science careers. Why is this happening and how do we fix it?”, scientistafoundation.com Iar imparitatea salarială se menține peste tot în lume. 

Cele mai mari diferențe salariale dintre femei și bărbați sunt în informatică și inginerie. Un raport recent realizat de MIT„Reducing gender bias in STEM”, sciencepolicyreview.org privind cele mai bine plătite locuri de muncă din STEM în SUA arată că femeile din IT câștigă 85 de cenți pentru fiecare dolar câștigat de bărbați. Aceste decalaje persistă indiferent de rasă, statut social sau vechime.

Țările din întreaga lume încearcă să ia măsuri privind transparența salarială. Însă crearea unor politici eficiente are nevoie de date exacte, care sunt greu de obținut în special de la companii private. Pentru a rezolva dilema, multe state solicită companiilor private să facă publice datele privind plățile salariale. 

Companiile germane cu peste 500 de angajați sunt obligate să publice rapoarte periodice privind paritatea de gen, în timp ce companiile din Islanda trebuie să demonstreze că oferă salarii egale angajaților lor și sunt auditate extern. Din 2017, toate companiile mari din Marea Britanie trebuie să publice grilele salariale, bonusurile, precum și proporția de bărbați și femei care primesc prime. 

Între timp, în 2020, România avea cea mai mare diferență de venituri între femei și bărbați din Europa la nivel general, cu 49,3 puncte din 100, în timp ce media europeană este de 74,3 puncte, concluzionează un raport al Institutul European pentru Egalitatea de Gen (EIGE).Poți citi întregul raport aici: „Gender Equality Index”, eige.europa.eu

Din același raport reiese că doar 11% dintre rectori, respectiv 17,4% dintre parlamentarii români sunt femei. Studiile europene ne clasează pe ultimele locuri la egalitatea de gen în numeroase domenii: condiții de muncă, educație superioară și accesul la poziții de putere.

Lipsa promovării și discriminare la locul de muncă

O altă nedreptate la adresa femeilor este că în majoritatea țărilor acestea sunt promovate mai rar decât bărbații. În timp ce femeile și bărbații dețin un număr egal de posturi academice atunci când intră în cercetare, există de două ori mai mulți profesori seniori de sex masculin. Această lipsă de promovare explică, într-un fel, diferențele salariale mari dintre cele două sexe. Bărbații nu câștigă neapărat mai mulți bani făcând aceeași muncă, dar au un salariu mediu mai mare, deoarece sunt promovați la locuri de muncă mai bine plătite.

Angajatorii ar trebui să facă mai mult pentru a încuraja diversitatea, echitatea și incluziunea la locul de muncă, arată și un sondaj„Discrimination still plagues science”, nature.com publicat în noiembrie 2021 în revista Nature. Doar 40% dintre respondenți au considerat că angajatorii lor au făcut suficient pentru a promova diversitatea, în scădere de la 51% în 2018. De altfel, 82% dintre participanții la studiu din Regatul Unit, 81% din Germania și 74% din Statele Unite s-au identificat drept albi.

Sondajul sugerează că discriminarea rămâne la ordinea zilei în știință. În total, 32% dintre respondenți au declarat că au fost martori la un episod de discriminare sau hărțuire față de colegii în locul lor, în timp ce 27% au declarat că au suferit personal de discriminare sau hărțuire.

Deloc surprinzător, femeile au raportat că au fost tratate necorespunzător mai des decât bărbații: 34% față de 21%. Iar cele din mediul academic au fost de două ori mai expuse la astfel de tratamente, față de restul industriei. 

În total, 17% dintre femei și 1% dintre bărbații participanți la sondaj au declarat că sunt ținta discriminării de gen. 

Discriminări de gen reies și dintr-un studiu„Male principal investigators (almost) don’t publish with women in ecology and zoology”, scienceopen.com din 2019, potrivit căruia aproape niciun cercetător de sex masculin din domeniul științelor ecologice și zoologice din America Latină nu a publicat lucrări alături de femei. 

Nu în ultimul rând, nu este un secret pentru nimeni că întemeierea unei familii afectează în mod disproporționat femeile. Conform unui sondaj„Reducing gender bias in STEM”, sciencepolicyreview.org din 2010 privind carierele în STEM, doar 57% dintre proaspetele mame lucrau cu normă întreagă, comparativ cu 78% dintre tații în aceeași situație.

În plus, e mai puțin probabil ca femeile care își iau concedii de maternitate mai lungi să fie promovate sau să li se mărească salariul, ceea ce duce la o stagnare în carieră, inclusiv în domeniul științific. 

Multe femei își asumă adesea rolul de a crește copiii. Acest lucru poate duce încă o dată la discriminare de gen la locul de muncă, pentru că superiorii ar putea atribui responsabilități mai mărunte femeilor cu familii. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/02/Mindcraftstories_Ziua-Internationala-a-Femeilor-in-Stiinta-Nobel-Discriminare-gen-Inegalitate-salarii_02_Cole-Burston-Getty-Images.jpg

FizicianaDonna Strickland. Foto: Cole Burston/Getty Images

Mai multe câștigătoare de Nobel în domeniul științei? Poate anul ăsta. Sau la anul (și la mulți ani)

În 2021, niciunul dintre laureații cu Nobel în științe nu a fost de sex feminin, după ce în 2020 fuseseră acordate un număr record de trei premii (patru, cu cel pentru literatură) femeilor.„Four women get Nobel Prizes 2020”, dpma.de  Singura femeie premiată a fost Maria Ressa, o jurnalistă cu origini filipineze și americane, care a împărțit Premiul Nobel pentru Pace cu jurnalistul rus Dmitri Muratov. O reîntoarcere la „normalul” Nobelului.

CITEȘTE ȘI: 8 femei care meritau premiul Nobel (dar nu l-au primit)

Asta pentru că palmaresul comisiei pentru Premiul Nobel nu se poate lăuda cu multe premii atribuite femeilor: din totalul de 962 de premii, doar 58 le-au fost acordate lor. Pentru categoriile de știință, situația este dezolantă. Au trecut nu mai puțin de 55 de ani între momentul în care Mariei Goeppert Mayer i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Fizică, în 1963, și cel câștigat de Donna Strickland și împărțit cu Arthur Ashkin și Gérard Mourou, în 2018. 

Iar înaintea Mariei Goeppert Mayer, un singur alt Premiu Nobel pentru Fizică fusese adjudecat de către Marie Curie, în urmă cu 60 de ani, mai precis în 1903. Și la categoria chimie a existat un decalaj considerabil – 45 de ani între premiul lui Dorothy Crowfoot Hodgkin din 1964 și cel din 2009 al Adei E. Yonath.

Cum a afectat criza sanitară femeile din știință

Și până la izbucnirea pandemiei de COVID-19 multe femei din știință se luptau deja cu menținerea unui echilibru între viața profesională și cea personală, însă lipsa accesului la grădinițe în perioada de lock-down, școala de acasă, nevoia crescută de atenție a membrilor mai în vârstă ai familiei și altele asemenea au afectat femeile mai mult decât bărbații în timpul pandemiei. În plus, multe femei din mediul academic nu au putut profita de accesul la conferințe și alte evenimente online, din cauza îndatoririlor domestice. 

Și, chiar dacă în ultimele decenii reprezentarea femeilor a crescut, încet, în domeniile STEM,More women than ever are starting careers in science”, nature.com un astfel de progres este fragil și predispus la eșecuri, mai ales în perioade de criză. Dovezile sugerează că perturbările cauzate de pandemie pun în pericol angajarea și menținerea femeilor în aceste domenii și pot reduce unele dintre câștigurile realizate de femei până în prezent.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/02/Mindcraftstories_Ziua-Internationala-a-Femeilor-in-Stiinta-Nobel-Discriminare-gen-Inegalitate-salarii_01_Bernard-Bisson-Sygma-via-Getty-Images.jpg

Elena Ceaușescu, o savantă închipuită. Foto: Bernard Bisson Sygma via Getty Images

România, știința și femeile savante – o relație complicată

Conform datelor Eurostat publicate în contextul Zilei Internaționale a Fetelor și Femeilor din Știință în 2020, 41% dintre oamenii de știință și inginerii angajați în România în 2018 erau femei, un procent egal cu media la nivelul Uniunii Europene. Astfel, dintre cei 553.800 de oameni de știință și ingineri activi în România, 326.100 (59%) erau bărbați și 227.700 femei.

Din păcate, însă, lucrurile par îmbucurătoare doar la prima vedere. România se situează pe ultimul loc în UE la bugetul alocat de guvern pentru cercetare şi dezvoltare.„România, pe ultimul loc în Europa la fondurile bugetare alocate cercetării și dezvoltării în 2020 – Eurostat”, g4media.ro Astfel, anul trecut, potrivit aceluiași oficiu european de statistică, România a alocat circa 15 euro pe cap de locuitor pentru cercetare şi dezvoltare, o sumă de 15 ori mai mică decât media Uniunii Europene de 225 de euro. De altfel, cheltuielile guvernului român cu cercetarea şi dezvoltarea au scă­zut cu 32% în 2020 faţă de anul pre­cedent, de la 22 de euro pe cap de lo­cui­tor în 2019, la 15 euro. 

Și dacă, în prezent, statului nu pare să-i pese prea mult de cercetători, fie ei bărbați sau femei, o pată neagră din trecut continuă să ne urmărească și astăzi, iar la finalul anului trecut a ajuns în presa internațională.„‘A moral issue to correct’: the long tail of Elena Ceaușescu’s fraudulent scientific work”, theguardian.com Elena Ceaușescu, soția dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, încă este citată în lucrări științifice internaționale, deși se știe că „savanta de renume mondial” fura studiile cercetătorilor români. Chris Isloi, un cercetător în neuroștiință și psihologie britanic, și Andrei Dumbravă, medic și lector la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, au descoperit că numele Elenei Ceaușescu continuă să apară pe lucrări științifice internaționale. Cei doi oameni de știință au cerut editurilor academice să elimine numele Elenei Ceaușescu din aproape 20 de lucrări științifice și cărți publicate ca aparținându-i. 

CITEȘTE ȘI: 8 femei de știință remarcabile din România și poveștile lor

România nu i-a retras nici până azi Elenei Ceaușescu teza de doctorat, despre care se ştia că nu ar fi avut cum să o scrie sau să o susţină, întrucât îi lipseau cunoştinţele elementare de chimie. De altfel, exemplu dat de consoarta fostului dictator comunist a fost preluat de politicienii postrevoluționari. Însuși ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Florin Roman, care a demisionat în decembrie, anul trecut, după ce a fost acuzat că și-a trecut în CV faptul că este licențiat al Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, în vreme ce a urmat doar cursurile unui colegiu din Alba Iulia. Rectorul UBB, Daniel David, a arătat că Roman nu a urmat cursurile universității și nu este licențiat. Roman se confruntă și cu acuzații de plagiat în legătură cu lucrarea de masterat, pe care ar fi copiat-o. 

Și nu e singurul politician în această situație.„Sunt deja 10 ani de când ai aflat cum te fură politicienii români cu mapa cât tu dai cu sapa”, vice.com Cazul cel mai recent – încă nesoluționat – este chiar al premierului Nicolae Ciucă. În mod ironic, majoritatea covârșitoare a acestor lucrări plagiate aparțin unor bărbați„Impostură | Zece persoane acuzate de plagiat care încă sunt în funcții publice”, romania.europalibera.org și au fost descoperite de o femeie: jurnalista Emilia Șercan. 

În loc de încheiere, încă o descoperire amară

În timp ce femeile au atins aproape paritatea de gen în științele biomedicale, ele încă reprezintă doar aproximativ 18% dintre studenții care primesc diplome de licență în informatică. 

Într-o serie de experimente„Gender representation cues labels of hard and soft sciences”, sciencedirect.com conduse de Alysson Light, profesor asistent de Psihologie la Universitatea de Științe din Philadelphia, SUA, li s-a cerut participanților să clasifice domenii precum chimie, sociologie și științe biomedicale fie ca „științe blânde” (soft) fie ca „științe dificile” (hard).

În cadrul studiilor, participanții au avut în mod constant tendința să descrie o disciplină drept „știință blândă” atunci când au fost făcuți să creadă că mai multe femei lucrează în acel domeniu. Mai mult, eticheta de „știință blândă” i-a determinat pe participanți să devalorizeze aceste domenii – descriindu-le ca fiind mai puțin riguroase, mai puțin demne de încredere și declarând că merită o finanțare mai scăzută pentru pentru cercetare.

Astfel că, în loc să aibă ca efect reducerea stereotipurilor de gen, participarea crescută a femeilor într-un anumit domeniu științific poate avea ca rezultat subfinanțarea acelor domenii. 

Când femeile reprezintă mai mult de 25% dintre studenții absolvenți ai unei discipline, bărbații devin mai puțin interesați„Why Are Some Academic Fields Tipping Toward Female? The Sex Composition of U.S. Fields of Doctoral Degree Receipt, 1971–2002”, journals.sagepub.com să urmeze acea disciplină, iar salariile în domeniu tind să scadă. 

Alte studii au descoperit că același loc de muncă este văzut ca meritând un salariu mai mic atunci când este poziționat într-un „domeniu feminin”„Workforce Segregation and the Gender Wage Gap: Is “Women’s” Work Valued as Highly as “Men’s”?”, onlinelibrary.wiley.com decât atunci când este listat într-un „domeniu masculin”. Suficient pentru a sugera, încă o dată, că prezența femeilor, și nu caracteristicile locului de muncă sau ale domeniului, este ceea ce duce la subfinanțare și salarii mai mici.

Ce e de făcut? Educația este răspunsul cel mai pertinent. Cu cât mai timpurie, cu atât mai eficientă. O mulțime de cercetări arată că, dacă încurajezi copiii să rezolve jocuri din anumite domenii, creierul lor poate fi ajutat să-și dezvolte abilitățile în acea direcție.„Do children’s toys influence their career choices?”, .bbc.com 

Dar până la urmă, de ce e așa important să avem mai multe femei interesate de știință? Pentru că atunci când un grup de oameni domină un domeniu de studiu, fie că este vorba despre o grupă de vârstă, un grup cultural sau un gen, există pericolul ca asupra subiectului să se creeze o viziune restrânsă, insuficientă și inexactă. Includerea mai multor femei în zonele dominate de bărbați va aduce noi puncte de vedere și noi surse de creativitate. 

În final, e vorba de efectul de bumerang: cu cât mai multe exemple de femei de știință de succes, cu atât mai multe vor avea curajul să abordeze domenii care le sunt mai accesibile decât cred. Sau decât încearcă să le convingă bărbații. 



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

ȘTIINȚĂ|UCRAINA

România vrea să sprijine cercetătorii ucraineni. Dar nu prea are cu ce

De
Aproximativ 40% dintre cercetătorii ucraineni apți de muncă au fost afectați de război. Unii primesc ajutor și joburi în străinătate, dar mulți rămân să lupte cu invadatorii ruși.
SĂNĂTATE|HOT TAKE

Hepatita misterioasă a ajuns în România. Ce motive de îngrijorare există?

De
Hepatita de origini necunoscute manifestată în prezent la copii se transmite, cel mai probabil, prin contact, nu prin aer. Panica și automedicația nu ajută, regulile elementare de igienă, da. 
MEDIU|HOT TAKE

Mihai Stoica, 2Celsius: „Războiul din Ucraina a creat o oportunitate pentru ameliorarea climatică”

De
În aprilie este sărbătorită Ziua Pământului. Mihai Stoica, specialist în politici de mediu, explică efectele schimbărilor climatului asupra vieții și biodiversității și felul în care războiul din Ucraina poate impulsiona activismul climatic.
ȘTIINȚĂ|OVERVIEW

În 2003, genomul uman a fost secvențiat „complet”. În 2022, s-a întâmplat iar. Stai, ce?

De
Tabloul complet al genomului uman este (aproape) finalizat la două decenii de la Human Genome Project