Andrei Ștefan10 min read

EDITOR

Andrei Ștefan este cercetător științific în cadrul Laboratorului de Biologie Moleculară al Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, unde se ocupă, în principal, de taxonomie moleculară. Pasionat de natură și experimente de mic, își împarte timpul între laborator, colindat coclauri și bioinformatică.

Articole

MEDIU|BIODIVERSITATE URBANĂ

Păsările răpitoare de zi, prădătoare desăvârșite

De
Acum mai bine de 4.000 de ani, oamenii din Orientul Mijlociu și-au găsit niște parteneri de vânătoare extrem de abili: păsările răpitoare de zi. Înzestrate cu ochi ce privesc înainte, gheare ascuțite și cioc curbat menit să sfâșie bucăți de carne, aceste animale întruchipează prădătorul absolut.
MEDIU|BIODIVERSITATE URBANĂ

Bufnițele. Vestitoare ale morții sau purtătoare de noroc?

De
Prădătoare nocturne, extrem de silențioase când zboară și foarte gălăgioase când comunică, solitare și misterioase, bufnițele trăiesc între 5 și 50 de ani și vânează până la 10.000 de șoareci într-un an. 
MEDIU|BIODIVERSITATE URBANĂ

Cumătra vulpe: șireată în fabule, descurcăreață la oraș

De
Cu toate că e înrudită cu câinele, vulpea are apucături de pisică și, după om, este cel mai răspândit animal de pe pământ ca suprafață a teritoriului ocupat.
MEDIU|BIODIVERSITATE URBANĂ

Măria sa, șobolanul

De
Zilele acestea, șobolanii sunt subiect de conversație, în condițiile în care Bucureștiul pare că se confruntă cu o adevărată invazie. De la animale de companie la vectori de transmitere al unor boli mortale, șobolanii vor rămâne aici până la alegeri (și mult dispariția speciei umane).