ȘTIINȚĂ
De la fizica subatomică la
găurile negre și de la studii
celebre la cercetarea românească.
Te-ai gândit vreodată de ce mâncarea gătită cu ajutorul focului este atât de apetisantă? La un milion de ani după ce omenirea a descoperit această tehnică, un francez i-a dezvăluit secretele.
Criza medicală și socială provocată de noul coronovirus a scos lumea științei dintr-o letargie soră cu coma. Ceea ce e foarte sănătos!
Freeman J. Dyson ne-a părăsit pe 26 februarie, la 96 de ani. A lăsat în urmă în concepte care aprind laolaltă imaginația cercetătorilor, scriitorilor SF și pasionaților de viață extraterestră – și, cel mai important, o viziune despre posibilul viitor al omenirii.
Gluma sezonului: „E fals că România nu are experți în lupta contra Coronavirusului; numai în comentarii sunt vreo câteva zeci.”
Am fost la decernarea premiului UNESCO Kalinga pentru popularizarea științei. Câștigătorul din acest an a fost mult-îndrăgitul om de știință și scriitor australian Karl Kruszelnicki.
Astăzi vom avea parte de un spectacol astronomic important și cu mare potențial de imagini superbe: tranzitul micuței planete Mercur peste discul Soarelui.
Agenția spațială europeană (ESA) are un program numit CAVES (în traducere, „peșteri”), în care trimite în fiecare an astronauți să se antreneze în peșteri din Italia.
Naturaliștii, biologii, filozofii, pictorii și poeții s-au chinuit să exprime calitățile lucrurilor din această lume ciudată în care ne găsim.
Energia nucleară a reprezentat dintotdeauna o variantă atractivă de generare a energiei, datorită densității mari de energie și a lipsei emisiilor de gaze de seră.
Am încercat să fac o scurtă istorie a acestei nișe comerciale și o sinteză a ofertelor actuale ori din viitorul apropiat, cât mai aproape de realitate.
Timp de cinci zile, până duminică, 29 septembrie, inclusiv, sunteți invitați la câteva zeci de evenimente diverse, de la conferințe despre explorarea spațială la vizite la institute de cercetare și lansări de carte ori documentare.
„Lichid. Substanțele plăcute și periculoase care curg prin viețile noastre” este una dintre cele mai bune cărți de popularizare a științei din ultimii ani/
Fizicianul Claudiu Tănăselia, unul dintre puținii jurnaliști români specializați pe explorare spațială, explică foarte bine istoria programului spațial iranian.
Roșiile și castraveții de mai jos au fost cultivați într-o seră experimentală din Antarctica, cel mai mare și mai dur deșert de pe planeta noastră.
Participă la construirea unei hărți magnetice a României. Nu sunt necesare cunoștințele de specialitate, iar participanții au nevoie doar de un smartphone.
Martin Rees e unul dintre cei mai cunoscuți astrofizicieni, respectat pentru contribuțiile sale științifice, de la descoperiri privind găurile negre și quasari la evoluția galaxiilor.
