Andriy Onufriyenko/Getty Images

Coronavirus Science Report #112: Originea virusului, lămurită?

De Mihai Ghiduc 04.03.2022, ultima actualizare: 05.03.2022

Lumea se concentrează pe criza de la estul României, dar pandemia nu s-a încheiat încă, iar războiul o poate amplifica.

Iată ce am aflat nou, în ultima săptămână, despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:

  1. Criza umanitară declanșată de agresiunea rusă asupra Ucrainei poate fi amplificată de COVID-19;
  2. Trei studii noi stabilesc ca punct zero al pandemiei piața de animale din Wuhan, cel mai probabil ca urmare a două evenimente zoonotice separate;
  3. Hong Kong e prima regiune chineză în care pandemia creează un val major de infectări și decese;
  4. Afectarea nervilor din cauza unui răspuns imun deficitar pare a fi cauza COVID de lungă durată, arată un studiu de mică amploare;
  5. Un prim caz de retransmitere a virusului de la animale sălbatice la om, după ce a căpătat noi mutații, a fost depistat în Canada.

Război + COVID-19, nimic bun

În ciuda faptului că războiul a mutat atenția tuturor de la COVID-19 la probleme mai stringente, pandemia nu s-a încheiat odată cu trecerea frontierei ucrainene de către trupele ruse. Dimpotrivă, suprapunerea celor două crize ar putea crea probleme suplimentare. Numărul mare de refugiați care părăsesc Ucraina, o țară în care rata de vaccinare era de 35% la începutul războiului, ar putea duce la presiuni sanitare pentru țările în care aceștia ajung – probleme de testare, tratare a celor bolnavi, stăpânirea răspândirii virusului în eventualele tabere de refugiați etc.

De asemenea, este destul de evident că Ucraina a oprit în acest moment orice program anti-pandemic, de la testare la vaccinare, iar pentru cei care se îmbolnăvesc de COVID-19 accesul la tratament ar putea fi o problemă majoră, în condițiile în care formele grave ale bolii necesită internare.

Situația e destul de gravă și în Rusia, unde plimbatul trupelor răspândește la fel de mult virusul. Deja țara era acuzată că își falsifică cifrele„Russia’s official coronavirus count faces questions amid ‘fourth wave’ surge”, washingtonpost.com și e de așteptat ca, în condițiile intensificării propagandei de război, COVID-19 să dispară cu totul din preocupările autorităților de acolo. 

Noi dovezi că virusul provine din piața de animale din Wuhan

Două noi cercetări, care nu au trecut încă de procesul de peer review, spun că originea coronavirusului poate fi plasată cu certitudine în piața alimentară din Wuhan.„The Huanan market was the epicenter of SARS-CoV-2 emergence”, zenodo.org Studiile s-au bazat pe cercetarea probelor recoltateSurveillance of SARS-CoV-2 in the environment and animal samples of the Huanan Seafood Market”, researchsquare.com la începutul pandemiei, din piață și de la animalele de acolo, dar și de la persoanele din oraș care au făcut boala în decembrie 2019 și ianuarie 2020. Un al treilea studiu„SARS-CoV-2 emergence very likely resulted from at least two zoonotic events”, zenodo.org spune că, cel mai probabil, au fost cel puțin două evenimente separate în care virusul s-a transmis de la animale la oameni, cel mai probabil de la animale vândute în piață, în noiembrie și decembrie 2019. Două dintre studii au fost efectuate de cercetători străini, inclusiv de la Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), iar cel în care au fost analizate probele, de cercetători chinezi.

CITEȘTE ȘI: Accident de laborator? De ce se discută iar despre originea coronavirusului?

Cercetătorii au reușit să identifice ca sursă a infecțiilor secțiunea pieței în care se vindeau animale sălbatice vii, dar nu au putut să stabilească cu certitudine de la ce animal a provenit virusul. O ipoteză ar fi că virusul provine de la câinii enot. Una dintre problemele avute în identificare este că, până să fie recoltate probele, poliția închisese și dezinfectase piața din cauza bănuielii că e sursa infecției cu un patogen pe atunci încă necunoscut. 

Una dintre noutățile aduse de studiu este existența în probele recoltate de la persoanele din piață a două linii separate ale virusului, A și B, care nu sunt înrudite, ceea ce sugerează două infectări separate. Ulterior, se pare că doar una dintre variante (B) s-a răspândit mai departe. 

Imagine din studiu care arată cum s-a răspândit coronavirusul în jurul pieței. Credit: 10.5281/zenodo.6299115

Este de așteptat ca, până să fie publicate, studiile să fie analizate atât de cercetători aleși de jurnalele științifice, cât și de alții, independent, având în vedere discuțiile aprinse despre originea virusului și faptul că toate cele trei cercetări contrazic ipoteza unei scurgeri dintr-un laborator.

Totuși, trebuie spus că unul dintre studii e condus de medicul Michael Worobey, care a criticat anul trecut raportul făcut de specialiștii trimiși de Organizația Mondială a Sănătății în Wuhan. Acesta a mapat toate cazurile identificate de COVID-19 din Wuhan, iar acest lucru a arătat piața ca potențial epicentru al infecțiilor. 

CITEȘTE ȘI: Ce spune raportul OMS despre originea coronavirusului

Pandemia a ajuns și în Hong Kong

După ce a reușit să stăpânească răspândirea virusului în Wuhan, apoi a închis granițele și a luat măsuri sanitare drastice, China a părut surprinzător de puțin afectată de virusul SARS-CoV-2. Desigur, trebuie luată în calcul și o lipsă a raportărilor, însă situația a fost similară și în Hong Kong, regiune a Chinei în care informația (încă) circulă ceva mai liber.

La mijlocul lui februarie, lucrurile s-au schimbat în această regiune, numărul cazurilor începând să crească brusc,Poți urmări evoluția pe ourworldindata.org din cauza variantei Omicron. S-au înregistrat circa 250.000 de cazuri și peste 1.000 de decese, multe fiindcă persoanele în vârstă au refuzat să se vaccineze când au avut ocazia.

După modelul din Wuhan, autoritățile recurg la măsuri dure de carantinare, în speranța că vor putea ține epidemia sub control, dar ce se întâmplă acum acolo arată că, pentru China, riscul de infectare rămâne ridicat, chiar dacă țara susține că 87,4% din populație e vaccinată complet.

COVID de lungă durată ar putea fi provocat de afectarea nervilor

Un studiu din jurnalul științific Neurology,„Peripheral Neuropathy Evaluations of Patients With Prolonged Long COVID”, neurology.org făcut pe pacienți cu COVID de lungă durată, a depistat că 60% dintre suferinzi au afecțiuni ale nervilor care par a fi provocate de un răspuns imun deficitar la boală.

Studiul e efectuat doar pe 17 pacienți care au dezvoltat COVID de lungă durată la trei luni de la infectare și la care boala a ținut măcar două luni. Cu o excepție, toți pacienții avuseseră forme ușoare de COVID-19 și niciunul nu avusese afecțiuni anterioare ale nervilor. Nervii care reglează respirația, circulația sanguină și, în unele cazuri, digestia, au fost printre cei mai afectați.  

Variantă nouă, transmisă de la animal la om, în Canada

Un studiu de la Universitatea Iowa, încă nepublicat,„Highly divergent white-tailed deer SARS-CoV-2 with potential deer-to-human transmission”, biorxiv.org a identificat o variantă a coronavirusului cu 76 de mutații în 17 căprioare cu coada albă din Canada, o specie comună în America de Nord, despre care se știa deja că poate să se infecteze de la oameni. Noua variantă a virusului are 37 de mutații specifice unor gazde animale, dintre care 23 n-au mai fost văzute la căprioare.

CITEȘTE ȘI: E Omicron sfârșitul pandemiei?

Mai grav, studiul a identificat o variantă extrem de asemănătoare la o persoană care a avut contact cu căprioarele cu coada albă, în partea de sud-vest a statului Ontario. Ar fi prima dovadă a unui transfer zoonotic de la aceste animale la om, deși specialiștii spun că nu pot confirma acest lucru cu certitudine. 

Probele au fost recoltate în toamna lui 2021, deci virusul nu s-a transmis mai departe, dar studiul este o primă dovadă că este posibilă o transmitere de la om la animale, urmată de mutații și de revenirea virusului la om într-o nouă variantă, ceea ce ar complica lucrurile din punct de vedere epidemiologic.

EDIȚIA ANTERIOARĂ: Coronavirus Science Report #111: COVID-19 atacă chiar și bărbăția


Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și încercăm să vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

CORONAVIRUS|STUDII

Sindromul post-Covid: încercarea de după pandemie

De
Doctorii din Europa îi țin sub supraveghere pe pacienții infectați cu Covid-19 pentru a găsi tratamente pentru o afecțiune prelungită, care este deopotrivă istovitoare și enigmatică.
ȘTIINȚĂ|SCIENCE REPORT

Games of Science, concursul care îi antrenează pe cercetătorii români pentru postări de Tik Tok

De
Au început înscrierile la ediția a doua a concursului Games of Science, un proiect dedicat cercetătorilor (și nu numai), în care participanții trebuie să capteze atenția publicului în doar 15 secunde.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #115: Honey, I’m back!

De
Pandemia n-a plecat nicăieri, s-a schimbat doar modul în care oamenii se raportează la virus și la boală.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #114: Din val în val

De
Părerea generală este că pandemia s-a încheiat – cel puțin așa se comportă majoritatea. Cifrele arată însă creșteri în mai toată lumea, datorate variantei BA.2