Coronavirus Science Report #50: De ce apar teste fals negative? Cine vor fi vaccinați primii?13 min read
Deși testul PCR este precis, există și rezultate fals negative – cercetătorii au aflat când apar. Între timp, vaccinurile se îndreaptă spre aprobare, iar România și-a definitivat strategia.
Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:
- Vaccinul Pfizer a fost aprobat în UK, iar cel de la Moderna a intrat în procedurile de autorizare. Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) va discuta rezultatele pe 27 decembrie, deci ele nu vor putea fi utilizate în acest an. Totuși, România a publicat deja strategia de vaccinare anti-COVID-19;
- Uneori rezultatul testului PCR poate fi fals negativ. Cercetătorii au determinat că acest lucru se întâmplă la începutul sau finalul infecției;
- Există deja două tratamente omologate cu anticorpi monoclonali, însă anumite mutații ale coronavirusului le-ar putea face ineficiente. Respectivele mutații nu sunt răspândite, însă au fost observate în Europa și în virușii proveniți de la nurci;
- Protocolul de tratament anti-COVID-19 a fost actualizat în România.
Noutăți despre vaccinuri
Vaccinul Pfizer e aprobat în Marea Britanie, nu încă în UE
Cele trei vaccinuri care au publicat rezultate îmbucurătoare despre faza a III-a a testelor se îndreaptă spre aprobare. De fapt, vaccinul de la Pfizer/BioNTech a fost deja aprobat pentru utilizare „Pfizer and BioNTech Achieve First Authorization in the World for a Vaccine to Combat COVID-19”, pfizer.com însă în Uniunea Europeană acest lucru s-ar putea întâmpla abia pe 29 decembrie, când EMA a anunțat o „EMA receives application for conditional marketing authorisation of COVID-19 mRNA vaccine BNT162b2”, ema.europa.eu
Moderna a aplicat pentru aprobare și spune că vaccinul e eficient cel puțin trei luni
Între timp, Moderna „Moderna Announces Primary Efficacy Analysis in Phase 3 COVE Study for Its COVID-19 Vaccine Candidate and Filing Today with US FDA for Emergency Use Authorization”, investors.modernatx.com pentru aprobarea propriului vaccin în SUA, UE și încă o serie de țări occidentale.
Compania a publicat în „Durability of Responses after SARS-CoV-2 mRNA-1273 Vaccination”, nejm.org informații noi despre imunitatea oferită de vaccin. Conform studiului de fază I, efectuat pe 34 de participanți, la 90 de zile de la încheierea vaccinării, nivelul anticorpilor a scăzut ușor, ceea ce era de așteptat, dar a rămas ridicat. Ceea ce înseamnă că vaccinul conferă imunitate cel puțin trei luni. Vaccinul mRNA-1273 se administrează în două doze, la 28 de zile diferență.
CITEȘTE ȘI: Vaccinul anti-COVID-19. Situația la zi.
În România, vaccinarea va fi gratuită și voluntară
Țara noastră va avea acces la vaccinuri prin intermediul Uniunii Europene, care le achiziționează pentru toate țările membre și le distribuie acestora, proporțional. Guvernul „Strategia Națională de Vaccinare. Unde se face vaccinul anti-COVID-19, cine sunt primii imunizați”, mediafax.ro Aceasta va fi gratuită și voluntară.
Vaccinarea se va face în mai multe etape. Se va începe cu personalul medical, apoi va urma populația cu risc ridicat în contractarea virusului – adulți peste 65 de ani, dar și persoane care lucrează în medii în care întâlnesc multe persoane – și abia apoi populația generală.
De ce testele PCR dau uneori rezultate fals negative?
Testele Real Time PCR, care folosesc reacția de polimerizare în lanț, reprezintă cea mai precisă metodă de depistare a coronavirusului. Chiar și așa, există riscul ca, uneori, rezultatul să fie fals negativ și un bolnav sau asimptomatic să creadă că nu e infectat. Un studiu publicat în „Clinical, laboratory, and radiologic characteristics of patients with initial false-negative SARS-CoV-2 nucleic acid amplification test results”, academic.oup.com a aflat cine sunt persoanele cu cea mai mare probabilitate să primească un asemenea rezultat.
Medici de la Spitalul Massachusetts General din Boston au analizat 15.000 de persoane care aveau simptome de COVID-19 sau aveau motive să creadă că au fost infectați, dintre care circa 2.700 au avut un rezultat negativ la test și au fost retestate după două săptămâni. Doar 60 dintre cei retestați au avut un test pozitiv. Cea mai mare parte dintre aceștia făcuseră primul test cu o zi înainte sau la peste șapte zile de la apariția simptomelor. Ceea ce înseamnă că persoanele testate prea devreme sau prea târziu ar putea să primească rezultate fals negative.
Mutațiile ar putea afecta anticorpii monoclonali?
Într-un „Prospective mapping of viral mutations that escape antibodies used to treat COVID-19”, biorxiv.org o echipă de cercetători americani a încercat să determine care dintre eventualele mutații ale coronavirusului ar putea afecta cele două medicamente pe bază de anticorpi monoclonali disponibile (unul de la Eli Lilly și un cocktail de doi anticorpi de la Regeneron), care sunt cel mai promițător tratament pentru COVID-19 disponibil în acest moment.
CITEȘTE ȘI: Ce sunt anticorpii monoclonali și ce perspective au ca tratament pentru COVID-19?
Cercetătorii au vrut să afle ce mutații ar putea împiedica anticorpii să se atașeze virusului, prin intermediul proteinei receptor de legare (RBD), și să-l inactiveze. Ei au descoperit o mutație care ar putea afecta REGN-COV2, cocktailul de la Regeneron, și câteva care ar putea afecta câte unul dintre cei trei anticorpi. Dintre aceste mutații, una se găsește în coronavirusurile care circulă în Europa și o alta în probele luate de la nurcile din Olanda și Danemarca și la oamenii infectați de aceștia.
Deși mutațiile nu sunt larg răspândite, dacă studiul va fi confirmat, există riscul ca SARS-CoV-2 să devină, la un moment dat, imun la unul sau ambele tratamente dezvoltate de cele două companii americane.
România are un nou protocol de tratament
Autoritățile sanitare de la noi susțin că au ținut cont de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, cele mai recente studii și observațiile clinice în elaborarea Conform Ordinului 487/2020, cnas.ro (PDF) actualizat de Comisia de Boli Infecțioase a Ministerului Sănătății, cu sprijinul Comisiei Științifice COVID-19.
CITEȘTE ȘI: Tratamentul pentru COVID-19. Situația la zi.
Astfel, conform noului protocol, persoanele asimptomatice nu necesită tratament, antiviralele sunt recomandate în formele ușoare și medii, fiind mai eficiente în faza timpurie a bolii, remdesivirul e folosit în forme medii și grave, iar dexametazona la pacienții care au inflamație sistemică și/sau care necesită administrare de oxigen. În mod inexplicabil, hidroxiclorochina rămâne pe lista de antivirale, alături de favipavir și umifenovir, un antiviral gripal folosit în Rusia și China.
Plasma convalescentă nu este recomandată, iar medicamentul anti-HIV Kaletra a fost scos din lista de tratamente. Imunomodulatoarele (tocilizumab, anakinra, dexametazonă în doze imunosupresoare, altele) sunt utilizate doar în cazurile cu inflamație excesivă.
Este recomandată administrarea preventivă de anticoagulante pacienților internați, iar ibuprofenul poate fi folosit de acum înainte.
Protocolul atrage atenția că antibioticele nu sunt recomandate în tratament și că autoadministrarea acestora sau a unor steroizi, la domiciliu, este un abuz care poate afecta flora microbiană de la nivelul intestinului pacientului.
CITEȘTE EDIȚIA ANTERIOARĂ: Coronavirus Science Report #49: Ce întrebări planează asupra vaccinului AstraZeneca?