Imagine generată cu dreamlike.art
Tehnologia în 2022: Anul inteligenței artificiale și al căderii pieței crypto
Tot în 2022 au apărut reglementări UE ce pregătesc un conflict cu BigTech, care și așa au probleme financiare, iar târgurile tech și-au recăpătat publicul.
Continuăm seria recapitulărilor momentelor-cheie a anului 2022 cu tehnologia, pe care am scris-o în stil „clasic”, pe computer – aveam un coleg, când m-am apucat de presă, care ar fi susținut că „hârtia și creionul” sunt metoda clasică –, dar îl ilustrăm, o premieră pe site, cu Am folosit dreamlike.art
Pentru că, nu e vreun dubiu, aceasta a fost știrea anului, oricât s-ar chinui Elon Musk. Altfel, de la controversele din jurul TikTok la reglementările UE și de la (puținele) gadgeturi cool la scăderea valorii criptomonedelor, dar și acțiunilor BigTech, sunt destule lucruri interesante care s-au petrecut în 2022 (citește măcar până ajungi la țeapa Squid Game).
2022: inteligența artificială face cu ochiul jobului tău
Dacă despre inteligența artificială se vorbea de ani buni în lumea tehnologiei, publicul larg a luat anul acesta contact cu ceea ce poate face un AI cu adevărat performant, mai întâi prin diversele modele de generare de imagine (DALL-E 2, Midjourney, Stable Diffusion, Dreamlike), apoi prin text, mai ales după ce ChatGPT a devenit public. Munca creativă nu va mai fi vreodată la fel, în condițiile în care apar și AI-uri specializate pe task-uri foarte specifice, cum ar fi Dramatron este produs de DeepMind: deepmind.github.io
Veștile au fost întâmpinate cu fascinație, dar și cu teamă – toată lumea a început să se întrebe ce joburi vor dispărea când aceste AI-uri specializate vor fi și mai performante. Unii s-au întrebat însă și ce joburi vor apărea: de la „Is becoming a ‘prompt engineer’ the way to save your job from AI?”, ft.com până la Precum în cazul unui AI folosit de firmele imobiliare despre care a scris revista N+1: nplusonemag.com
Multe alte discuții au fost legate de drepturile de proprietate intelectuală și cine le deține. Shutterstock, care a semnat un acord cu OpenAI pentru a licenția imagini generate cu DALL-E 2, a spus că o parte din încasări se vor duce către creatorii imaginilor pe care a fost antrenat modelul – ceea ce pare mai degrabă o mișcare de PR, decât o soluție. În SUA, o primă operă care a folosit (parțial) AI-ul, creată de Kristina Kashtanova, a fost înregistrată inițial la Oficiul pentru Drepturile de Autor, care însă „U.S. Copyright Office Backtracks on Registration of Partially AI-Generated Work”, ipwatchdog.com
Au existat și momente bizare, precum cel în care un inginer de la Google s-a lăsat convins de LamDA, modelul de limbaj de limbaj al companiei, că are conștiință, sau acela în care un alt cercetător a descoperit că un AI este „bântuit” de imaginea latentă a unei femei cu fața însângerată, „A terrifying AI-generated woman is lurking in the abyss of latent space”, techcrunch.com
CITEȘTE ȘI: AI cu conștiință sau doar un chatbot care a învățat filosofie?
Dincolo de aceste modele vizibile sau cazuri anecdotice, inteligența artificială a fost folosită în știință – AlphaFold de la DeepMind a rezolvat problema prezicerii structurii 3D a proteinelor –, matematică – tot DeepMind, cu „Discovering novel algorithms with AlphaTensor”, deepmind.com care a găsit noi algoritmi pentru multiplicarea matricilor –, inginerie – „PrefixRL: Optimization of Parallel Prefix Circuits using Deep Reinforcement Learning”,arxiv.org ceea ce va duce la procesoare mai performante, deci la un AI mai performant (cât de circular!) – și cercetare medicală – un algoritm care „PubMed GPT: a Domain-Specific Large Language Model for Biomedical Text”, mosaicml.com
Mii de alte proiecte, mai mici sau mai mari, create de start-up-uri sau de companii consacrate, folosesc într-o formă sau alta AI-ul, mai ales că mulți algoritmi de machine learning și seturile de date necesare antrenării „Best Public Datasets for Machine Learning and Data Science”, towardsai.net Puterea de procesare necesară rulării lor rămâne însă o problemă de acces și începe să devină și „AI Power Consumption Exploding”, semiengineering.com
CITEȘTE ȘI: ChatGPT e o fereastră asupra viitorului și ce-am văzut îmi dă sentimente amestecate
Controversele din jurul TikTok
Cu o creștere masivă din 2018 încoace și cu o bază de utilizatori foarte tânără, TikTok este în momentul de față a treia rețea socială din lume, după cele două deținute de Meta (Facebook și Instagram). Atuurile sunt orientarea spre mobil care a venit într-un moment în care costurile accesării internetului de oriunde au devenit insesizabile și clipurile scurte, care profită de deficitul de atenție tot mai mare al utilizatorului.
Dar 2022 nu este anul TikTok pentru că aplicația a depășit miliardul de utilizatori și pentru că e cea mai populară în rândul tinerilor până în 30 de ani, nici pentru că și-a făcut Mindcraft Stories cont, ci datorită numeroaselor controverse din jurul rețelei.
URMĂREȘTE RE/CAP @mindcraft.stories
TikTok este prima rețea socială cu un asemenea succes care nu e creată de o firmă occidentală. ByteDance, compania din spate, este una chineză – și mulți o bănuiesc de o legătură prea strânsă cu interesele acestei țări. De exemplu, faptul că în China TikTok nu există (dar există o aplicație aproape identică, Douyin) poate fi privit și ca o încercare de a ține tinerii chinezi departe de influențele occidentale.
Accesarea datelor utilizatorilor de către persoane din China, confirmată de „Leaked Audio From 80 Internal TikTok Meetings Shows That US User Data Has Been Repeatedly Accessed From China”, buzzfeednews.com e însă principala îngrijoare. În SUA, o colaborare cu Oracle pentru a folosi servere locale fost încercarea de a rezolva problema, în timp ce în Europa faptul că datele ajung și în China e menționat explicit din noiembrie „TikTok makes clear European data can be accessed by China-based employees”, cnn.com
CITEȘTE ȘI: Cum răspunde TikTok îngrijorărilor legate de protecția utilizatorilor și a datelor acestora
Pornind de la acest lucru, politicienii americani au propus de mai multe ori interzicerea TikTok, de la Trump în 2022 la o lege recentă introdusă în Congresul american. Efectele unei asemenea decizii ar fi devastatoare pentru rețea. S-a văzut asta în cazul Huawei, companie care ajunsese pe primul loc în topul vânzărilor de telefoane mobile, iar acum nu mai contează pe această piață – Honor, o companie desprinsă (cel puțin în acte) din Huawei, „How Honor is leaving Huawei behind and planning to conquer Western markets”, androidauthority.com
Situația e exacerbată de faptul că tot mai multe persoane, în special tinerii (26% dintre americanii sub 30 de ani), „TikTok’s Growth As A News Source Raises Concerns About Their Content”, forbes.com ceea ce produce îngrijorări legate de calitatea conținutului, posibilele manipulări sau chiar tentative de influențare a alegerilor. Discuțiile nu se poartă doar în SUA, europenii investigând „EU confirms multiple ongoing investigations into TikTok data practices”, engadget.com transferul datelor prin servere din China și felul în sunt gestionate de către rețea reclamele care au minori în publicul țintă.
Europa se apucă serios de reglementat tehnologia
Adoptarea, la finalul lunii octombrie, a Regulamentului UE pentru serviciile digitale Regulamentul privind serviciile digitale: garantarea unui mediu online sigur și responsabil”, commission.europa.eu și a Actului legislativ privind piețele digitale „Actul legislativ privind piețele digitale: garantarea unor piețe digitale echitabile și deschise”, commission.europa.eu va avea efecte chiar mai puternice decât GDPR, în anii care urmează. Scopul declarat e protecția consumatorilor în fața Big Tech și o piață digitală mai egală, iar Comisia Europeană a pus niște amenzi serioase (de până la 6% din cifra globală a afacerilor) pentru a-i convinge pe marii jucători din domeniu să se conformeze reglementărilor.
CITEȘTE ȘI: Europa vs. Big Tech: Cum vrea UE să schimbe internetul?
O altă reglementare UE va obliga Apple „Common charger: EU ministers give final approval to one-size-fits-all charging port”, consilium.europa.eu cel puțin în Europa, începând cu 2024. Utilizatorii se plângeau de multă vreme de tactica Apple de a inventa încărcătoare personalizate pentru produsele sale, cum procedeau, de altfel, mai toți producătorii la începutul telefoniei mobile. Unii prezic însă că Apple va insista să lanseze un prim iPhone cu încărcare exclusiv wireless, ca să facă în ciudă europenilor.
Mai recent, s-a aflat și că, odată cu adoptarea 5G, companiile aeriene ar putea oferi servicii de telefonie mobilă și internet pe avion – dar asta presupune niște investiții, deci probabil că lucrul acesta se va vedea în costul biletului. Cel mai probabil, „5G on planes, Wi-Fi on the road – Commission decision opens up new opportunities for innovation”, digital-strategy.ec.europa.eu peste noapte, ci va mai apărea un lucru pe care trebuie să îl bifezi (dacă nu vrei să plătești extra) pe site-urile companiilor aviatice.
Foto: Namthip Muanthongthae/Getty Images
Crypto crash: epoca banilor „pandemici” s-a încheiat
Un alt domeniu mare consumator de energie este cel al criptomonedelor, care n-au avut un an prea fericit. După explozia de anul trecut, când valoarea multora a avut o creștere uriașă, anul acesta a însemnat o prăbușire. Deși destule monede încă sunt mai valoroase decât în perioada de dinaintea pandemiei, e clar că bula crypto s-a spart.
Lista monedelor care dispar La începutul lui noiembrie, 99 Bitcoins, număra 1719 de monede „decedate”, 99bitcoins.com În mai, prăbușirea monedei „From Hero To Zero: How Terra Was Toppled In Crypto’s Darkest Hour”, forbes.com de la 80 de dolari la o valoare ce poate fi echivalată cu 0, dacă iei în considerare doar primele zecimale, părea cea mai mare criză a pieței, cu zeci de miliarde evaporate în câteva zile.
În iunie, Celsius, o platformă de împrumut de criptomonede cu 1,7 milioane de clienți și capital de 10 miliarde de dolari, a anunțat „A Memo to the Celsius Community”, celsiusnetwork.medium.com ceea ce a dus la o nouă criză pe piață. Pauza a cam devenit definitivă.
Urma însă „FTX Downfall: Full Coverage”, coindesk.com o platformă de schimb valutar specializată în criptomonede, condusă de Sam Bankman-Fried, 30 de ani, după ce s-a aflat că firma folosea o monedă emisă de platformă pentru a susține o companie-soră, Alameda Research. Inginerii financiare în toată regula care au dus, într-un final, la arestarea proprietarului – refugiat în Bahamas – și o investigație federală încă în desfășurare. Investitorii ar trebui să recupereze 8 miliarde de dolari de la platforma acum falimentară.
CITEȘTE ȘI: 6 fraude care au zguduit lumea afacerilor tech din SUA
În această atmosferă, escrocherii de genul celei în care o monedă ce purta numele „How a Squid Game Crypto Scam Got Away With Millions”, wired.co.uk fix ca serialul de pe Netflix (dar fără legătură), au crescut ca Făt-Frumos peste noapte (de la 1 dolar la 2.861 de dolari) doar ca inițiatorii să dispară cu banii la fel de peste noapte (mai exact, cu 3,36 milioane de dolari) funcționează în continuare, ceea ce mai bate un cui în talpa investitorilor.
Criza atinge și zona Big Tech
„Apple becomes first company to hit $3 trillion market value, then slips”, reuters.com Apple devenea prima companie din lume care atingea o valoare cumulată a acțiunilor de peste 3 miliarde de dolari. De acolo, lucrurile au luat-o la vale pentru marile companii tehnologice.
Nu la fel de rău ca în zona crypto, dar, cu o scădere de 28,7%, companiile tehnologice americane au pierdut „5 Charts on Big Tech Stocks’ Collapse”, morningstar.com din valoarea de piață până la mijlocul lui decembrie. Ca și în cazul criptomonedelor, însă, trebuie ținut cont că valoarea acțiunilor crescuse nesustenabil în anii de pandemie, când lumea avea bani și nu prea avea pe ce să-i cheltuie.
Meta (aka Facebook și Instagram) a fost unul dintre cei mai mari pierzători (cu -65,5%), poate și „Meta just suffered the largest one-day wipeout in US corporate history. Its valuation slumped by nearly $240 billion” , businessinsider.com dar și-au pierdut din valoare și Amazon (-47%), Nvidia (-42%), Alphabet (-38%) sau Microsoft (-28%).
După recordul din ianuarie, Apple a pierdut o cincime din valoare, fiind depășită „Apple is no longer the world’s most valuable company”, cnbc.com de Saudi Aramco în topul celor mai valoroase companii din lume (cu care făcuse rocada invers în 2020).
Toate scăderile astea ale valorii acțiunilor „Big Tech Laid Off Thousands. Here’s Who Wants Them Next”, wired.com cu peste 150.000 de joburi pierdute în technologie, în 2022, inclusiv 15.000 de la Meta și 10.000 de la Amazon, doar pe piața din SUA, majoritatea în a doua parte a anului.
Nici „Why Working From Home Could Come To An End”, forbes.com câștigat de multă lume în pandemiei, nu mai e văzut cu ochi buni de destui manageri, care ar vrea angajații din nou la birou.
Activision Blizzard era o companie controversată și înaintea achiziției, din cauza scandalurilor legate de discriminarea femeilor. Foto: Jeff Gritchen/MediaNews Group/Orange County Register via Getty Images
Achiziții cu bucluc
Tot la începutul lui 2022, când încă părea că acțiunile sunt stabile, Microsoft anunțat intenția de a cumpăra producătorul de jocuri Activision Blizzard pentru suma de 68,7 milioane de dolari. Tranzacție care i-ar pune într-o poziție dominantă pe piața jocurilor video – ar obține controlul asupra Call of Duty, World of Warcraft și Diablo, printre altele –, motiv pentru care au fost dați în judecată atât de „FTC Seeks to Block Microsoft Corp.’s Acquisition of Activision Blizzard, Inc.”, ftc.gov cât și de „Video gamers sue to stop Microsoft’s Activision Blizzard buy”, apnews.com cu scopul de a bloca tranzacția.
CITEȘTE ȘI: Activision Blizzard arde: abuzuri, discriminări în masă, distrugerea dovezilor
Elon Musk a anunțat, „A timeline of Elon Musk’s tumultuous Twitter acquisition”, abcnews.go.com că intenționează să cumpere Twitter, după ce începuse să investească în ianuarie. A finalizat tranzacția la finalul lui octombrie, după care au urmat două luni de haos și decizii controversate (prea multe ca să le mai repet) care au afectat inclusiv „Elon Musk tries to explain why Tesla shares are tanking”, cnbc.com și au dus, într-un final, la decizia miliardarului de a demisiona din funcția de CEO. Dar când o să găsească un înlocuitor, „Elon Musk says he will step down as Twitter CEO — once he finds a replacement”, edition.cnn.com prelungind haosul. Totuși, pe parcursul lui 2022, Musk a devenit (și a pierdut apoi locul de) cel mai bogat om din lume.
CITEȘTE ȘI: Musk ar putea demisiona de la Twitter
Alte achiziții interesante și fără atât de mult scandal au fost investiția Microsoft în AI, „Microsoft completes acquisition of Nuance, ushering in new era of outcomes-based AI”, microsoft.com o companie care lucrează la îmbunătățirea experienței pacienților, clienților și angajaților din industrii colaterale celei medicale, achiziționarea Figma, o platformă de design colaborativ, de către „Adobe to Acquire Figma”, adobe.com a Xilinx de către „AMD Acquires Xilinx”, amd.com pentru a-și extinde oferta de cipuri, și a iRobot, producătorul aspiratoarelor Roomba, de către „FTC probes Amazon’s $1.7 billion acquisition of Roomba maker iRobot”, cnn.com
Foto: Apple
(Puține) gadgeturi cool
Deși lansări au fost numeroase, noutățile cu adevărat remarcabile au fost puține. Iată-le pe cele pe care le-am remarcat:
- Apple a schimbat designul laptopului Detalii pe apple.com o dată cu trecerea la cipul M2 și a introdus un (foarte scump) Detalii pe apple.com destinat designerilor, căruia ar fi bine să-i iei și un Studio Display;
- După ce a renunțat la seria Note pentru a face loc pliabilelor, Samsung a readus S-Pen-ul în telefoane, dar doar în Detalii pe samsung.com cel mai scump telefon al seriei flagship;
- Amazon și-a amintit că au inventat device-urile cu e-ink și au lansat Care deja nu mai e în stoc: amazon.com pentru a nu lăsa doar Remarkable 2 pe piața acestor pseudo-agende. Și Huawei are o tabletă similară, MatePate Paper;
- Detalii pe ro.nothing.tech a stârnit ceva hype pe piața telefoanelor, deși e un mid-range, mai degrabă datorită designului cu lumini, de parcă toată lumea uită că ajungi oricum să-i pui o husă;
- Sony a lansat a cincea iterație a camerei full frame care a revoluționat fotografia, introducând mirrorless-ul în lumea profesionistă, Detalii pe sony.com Dar deja Canon și Nikon au prins trendul din urmă, abandonând definitiv DSLR-urile.
O știre separată și oarecum bizară despre gadgeturi: „Prices of Fujifilm X100 series camera skyrocket due to TikTok craze”, digitalcameraworld.com se apropie de 1.000 de dolari (sau sar de 2.000 pentru mai recentul X100V), din cauza faptului că utilizatorii de TikTok au descoperit că seamănă foarte mult cu o cameră pe film.
Tu cât streaming poți să duci?
Piața serviciilor de streaming din România a crescut semnificativ, cu intrarea pe piață a Disney+ și HBO Max. Dacă cel din urmă serviciu înlocuia, în esență, deja existentul HBO GO, Disney ataca dominația Netflix – o companie care a avut probleme mari la nivel global, mai ales după ce investitorii n-au făcut (sau n-au vrut s-o facă) legătura între ieșirea de pe piața rusă și o primă scădere a numărului de utilizatori.
HBO Max s-a lansat pe 8 martie, investind masiv într-un serial românesc, Ruxx, pentru ca doar câteva luni mai târziu să se vadă cu „Ruxx and other Romanian shows are cut from the HBO Max platform as part of huge restructure”. Romania-insider.com consecință a restructurării globale care s-a produs după fuziunea dintre Warner Bros. (proprietarul HBO) și Discovery.
În schimb, Disney+ venea în România în iunie, spre disperarea părinților care știau că n-o să scape de un abonament în plus.
CITEȘTE ȘI: Cât costă entertainmentul în 2022 și care e viitorul economiei abonamentelor online?
Anul viitor, în primăvară, oferta de streaming se va multiplica din nou: SkyShowtime și-a anunțat intrarea pe piață. Despre venirea Apple TV Plus încă nu se știe nimic, momentan rămâne un serviciu disponibil doar utilizatorilor din Republica Moldova. Cumva însă, toată lumea a văzut The Mandalorian sau Andor, probabil folosindu-se de „Weird Al definitely didn’t tell you to torrent his new movie”, thedigitalfix.com
Foto: Apple
Adio iPad (și, mbine, FIFA)
Două produse iconice au dispărut în 2022. iPod-ul, gadgetul care a schimbat definitiv lumea muzicală, a fost retras de Apple, victimă a succesului telefoanelor inteligente și al serviciilor de streaming audio. Pe de altă parte, jocul FIFA nu dispare cu totul, ci își schimbă numele în EA Sports FC după ce acordul dintre Electronic Arts și federația internațională n-a mai fost prelungit.
CITEȘTE ȘI: O lume nouă, fără FIFA și iPod
Târgurile de tehnologie au din nou public
După ediții anulate sau desfășurate exclusiv online și ceva tentative hibride, târgurile majore de tehnologie s-au întors la varianta tradițională, cu public. Și fără prea multe măști, dacă e să mă iau după ce a fost la IFA Berlin, în septembrie, singurul eveniment major la care am reușit să ajung.
CITEȘTE ȘI: 20+ de produse care m-au impresionat la IFA Berlin 2022
În ianuarie, CES 2022 s-a lăudat cu un eveniment hibrid la care au ajuns „CES 2022 closes its hybrid show, touting 40,000 attendees despite many going digital”, cnet.com mult sub recordul prepandemic, de 180.000 (în 2019). În martie, la MWC Barcelona (care a sărit peste ediția din 2021), erau deja „GSMA celebrates ‘vibrant’ MWC 2022 with 61K attendees”, fiercewireless.com iar IFA a raportat 161.000, „An Impressive Comeback for IFA in 2022”, dealerscope.com
CITEȘTE ȘI: 18 produse cool anunțate la CES 2022
În 2023, toate cele trei târguri majore au anunțat desfășurarea într-un format foarte apropiat de cel din 2019, păstrând totuși de parte din lucrurile pe care le-au pus la punct în timpul pandemiei, precum accesul hibrid. Ceea ce-mi va permite să urmăresc discuțiile de la CES 2023 (între 5 și 8 ianuarie), dar ceea ce-mi va strica, în același timp, o posibilă vacanță prelungită.
