SOCIETATE
Despre cum știința face
orașele mai inteligente
și viața socială mai bună
De la Beijing la Doha, trecând prin Kazahstan și chiar Ungaria, sportul a devenit o investiție profitabilă pentru industria spălării de imagine.
Printre cele nouă produse alimentare românești cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP), sunt doar trei brânzeturi. Unul dintre ele era cât pe ce să se piardă, dacă nu existau câțiva producători locali hotărâți să îl salveze.
Un studiu experimental desfășurat în România observă empiric schimbările de percepție ale cititorilor când aceștia citesc o știre falsă urmată de dezmințirea prin prezentarea datelor oficiale.
Uitate de ani buni, zeci de dispozitive inutile și nefuncționale au ajuns loc de graffiti și monumente ale banilor publici aruncați la gunoi.
Luna trecută, peste 100 de milioane de oameni s-au uitat la Squid Game serialul sângeros de pe Netflix. Dacă violența de pe ecran este dăunătoare, s-au scris tomuri întregi. Consensul este că poate avea efecte negative. Dar întrebarea de ce suntem atrași să urmărim violența a primit mult mai puțină atenție.
Oamenii de știință spun că podcastul are informații „fundamental greșite”, autorul proiectului că ei au înțeles greșit, iar Ministerul Educației că nu s-a interesat de calitatea informațiilor. Cine are dreptate?
De la începutul pandemiei de COVID-19, oamenii au căutat să înțeleagă ce se întâmplă și ce au de făcut. N-au găsit doar informații de încredere. Veștile false circulă repede.
„Spiralele psihologice ale specialului” pot face obiectele obișnuite să pară niște comori și pot explica modul în care se acumulează dezordinea.
Dacă până acum „ești ceea ce mănânci” era o preocupare constantă a tuturor, Generația Z adaugă o componenta vizuală acestei sintagme: cât de frumos și instagramabil este locul unde mănânci.
A 32-a olimpiadă a început în Japonia, însă stadioanele sunt goale. O decizie atât de riscantă, încât pare de-a dreptul obscenă, în contextul pandemic actual. Și poate tocmai de aceea un exercițiu fascinant de rigoare și încăpățânare. Fascinant și grotesc, am vrut să zic.
Un studiu recent de la universitățile irlandeze din Dublin și Cork analizează în premieră cum schimbă știrile false comportamentul oamenilor. Ce știri au cel mai mare impact? Și în ce fel? Cum influențează opiniile mesajele de sănătate publică? Cercetătoarea care a condus studiul încearcă să răspundă la aceste întrebări.
Acum trei decenii, Robin Dunbar a arătat că cercul de prieteni al unei persoane e de circa 150 de oameni. O lucrare recentă arată că ipoteza ar fi greșită, însă Dunbar demonstrează că cercetătorii au făcut o eroare de calcul elementară.
Ședințe prea lungi pe Zoom? Am vorbit cu Jennifer van Lent, specialistă în adaptarea companiilor la telemuncă, despre cum poți schimba asta
La mai mult de un an de când work from home a devenit normalitate pentru majoritatea industriilor, clădirile de birouri au încă porțile deschise. Se lucrează și în sistem hibrid, iar unii angajați preferă să vină la birou.
În 150 de sate și comune din România, CODE Kids oferă copiilor șansa de a participa la un club de IT – o șansă care le-ar putea schimba, multora, întreaga viață.
