ȘTIINȚĂ
De la fizica subatomică la
găurile negre și de la studii
celebre la cercetarea românească.
Jumătate dintre tinerii europeni au comis o infracțiune online, România prinde Europa din urmă la risipa alimentară, injecțiile ar putea deveni un vis îndepărtat, iar un robot ar putea fi sprijin de încredere la bătrânețe – iată câteva exemple din cercetarea românească în luna septembrie.
Academia Nobel a premiat anul acesta cercetători care au pus bazele vaccinurilor cu ARN mesager, au creat metode de a studia mișcările electronilor și au descoperit nanocristale care sunt folosite șii în tehnologia comercială.
Conspiraționiști de la noi și de aiurea cred din nou că liniile albe lăsate de avioane pe cer provoacă boli și poate chiar au răspândit pandemia.
O cercetătoare româncă a inventat un sistem prin care oamenii de știință pot testa mai rapid și mai eficient diferite materiale care ar trata apa cu ajutorul luminii.
Șeful echipei care a realizat unul dintre cele mai faimoase și controversate experimente științifice ale secolului XX a murit la 79 de ani.
În luna august, cercetarea românească s-a desfășurat din peșteri până în Cosmos. Oamenii de știință au lucrat la un dispozitiv ce va fi folosit pe Stația Spațială Internațională, la un program de realitate virtuală pentru deținuți și au aflat de ce au dispărut urșii vegetarieni.
La jumătatea lui septembrie, în județul Mureș, va avea loc o școală de vară unde tehnologia se întâlnește cu critică socială. Bazată pe discuții, seminarii și ateliere, participanții vor putea reflecta asupra modului în care tehnologia le impactează viața de zi cu zi.
India a devenit a patra țară care a reușit o aselenizare controlată, prin misiunea Chandrayaan 3. Nu la fel de eficientă a fost și prima misiune lunară încercată de Rusia în ultimii 47 de ani. Sonda Luna-25, a ratat aselenizarea și s-a prăbușit pe satelit.
Studențiii s-au îmbrăcați în cerșetori pentru a înțelege stigma socială, un meteorit a fost surprins de rețelele de observație care monitorizează cerul și au fost create nanofilamente ce separă hidrogenul din apă cu ajutorul soarelui – iată câteva din instantaneele lunii iulie în cercetarea românească.
Două articole încă neverificate independent despre LK-99, un posibil nou material care ar putea revoluționa tehnologia, au pus lumea științifică (și nu numai) pe jar.
Noul blockbuster cu fizicieni al lui Christopher Nolan chiar ia știința din spatele dezvoltării bombei atomice în serios.
Expoziția „Peste mări și zări. De la astrolab la sextant” prezintă instrumente complexe cu ajutorul cărora vechii exploratori au navigat pe mările lumii, spre tărâmuri noi.
6 lucruri pe care le-am aflat de la expertul nuclear Nikolaus Müllner despre pericolele pe care războiul din Ucraina le aduce celei mai mari atomocentrale din Europa
Carnea cultivată în laborator se vinde deja în Singapore și tocmai a primit aprobare pentru producere și comercializare în SUA. În schimb, România și alte state din Europa vor s-o interzică.
Cel mai avansat telescop spațial din istorie este de-abia la începutul misiunii, dar și-a arătat deja potențialul.
„Conservarea” a fost cuvântul-cheie în luna iunie: de la proiecte de refacere a pădurilor până la protejarea peștilor din Deltă și de pe litoral. Cercetările de luna trecută au mai arătat și efectele nefaste ale lipsei accesului la servicii de sănătate pentru romi.
