ȘTIINȚĂ
De la fizica subatomică la
găurile negre și de la studii
celebre la cercetarea românească.
Caii gândesc strategic și își planifică acțiunile, arată un studiu recent. Într-un joc cu recompense, au găsit rapid soluția de a obține cu ușurință dulciuri.
Cercetătorii români găsesc din ce în ce mai multe fosile în valea Râului Buzău. În iulie, am mai aflat că interiorul pământului suferă de la prea mult soare, că încă se caută medicament pentru COVID-18 sever și că un software îți va spune dacă munca îți va fi preluată de roboți.
Disputa despre sexul a două sportive ce concurează în probele de box de la Paris 2024 este doar ultima dintr-o poveste complexă ce arată că știința n-a înțeles încă totul despre cum este definit sexul.
Titlurile academice, premiile și faima nu garantează că savanții nu pot fi abuzatori. Însă îi pot ajuta să-și ascundă mai multă vreme faptele.
Cercetători finanțați de UE explorează noi moduri de învățare care fac știința mai relevantă în viața de zi cu zi și mai distractivă.
Oamenii de ștință au crezut până acum că fotosinteza este singura sursă de oxigen de pe Pământ. Un nou studiu arată că lucrurile sunt mai complicate decât par.
Mii de fragmente osoase găsite într-o peșteră de pe Platoul Tibetan din China oferă o perspectivă rară asupra vieții denisovanilor, verii dispăruți ai neanderthalienilor și ai oamenilor moderni. Aceste descoperiri arată că vânau diverse animale, de la oi la rinoceri lânoși, în această zonă montană.
Sistemele de inteligență artificială folosite în îngrijirea vârstnicilor ar putea avea o trăsătură neașteptată: ele pot fi excesiv de paternaliste cu aceștia și să le limiteze autonomia. În luna iunie, cercetătorii români au mai investigat folosirea tehnologiilor de AI pentru urmărirea pacienților aflați în recuperare și monitorizarea împăduririlor.
Un studiu de caz bazat pe date de satelit din regiunea cutremurului de 7,8 care a avut loc în Turcia și Siria în 2023 ar putea deschide calea pentru avertizări foarte timpurii ale seismelor majore.
Cercetarea silvică de la Suceava este cunoscută internațional datorită Laurei Bouriaud, care a atras, în ultimii 15 ani, 1,8 milioane de euro pentru proiecte în care i-a implicat pe studenții ei doctoranzi. Își propune să-i formeze cu o atitudine morală față de cercetare, pentru că aceasta va duce la o gestionare durabilă a pădurilor.
Momentul marchează un nou avans în îmbunătățirea genetică a culturilor agricole, de data aceasta fără introducerea de ADN străin.
România va duce pe lună un echipament care să ajute la localizare, dar primul satelit românesc funcțional, unul care ar urma să monitorizeze defrișările, are nevoie de donații. Luna mai a adus și iubitorilor de inteligență artificială o supriză: un model open-source specializat pe limba română.
O cercetătoare a condus un studiu ca să afle dacă ciorile s-ar putea folosi de anumite vocalizări pentru a număra cu voce tare. Spoiler alert: pot.
O nouă cercetare arată că populația de bacterii de pe pielea unei persoane lasă urme pe hainele pe care le poartă. Urme care ar putea fi folosite pentru soluționarea crimelor.
Radu Ionicioiu este cercetător în tehnologiile cuantice, domeniu pe care îl vede ca pe unul practic, dar care este și o combinație de poezie, filosofie și mister. Cercetările lui caută răspunsuri la întrebări fundamentale ale existenței omului, dar contribuie și la dezvoltarea unor tehnologii care vor pregăti lumea pentru un viitor cuantic.