MEDIU
Biodiversitate
și schimbări climatice
Anul 2024 a adus noi recorduri de temperatură și fenomene extreme, dar printre știrile alarmante au apărut și raze de speranță pentru un viitor climatic mai bun.
Parlamentul României a adoptat marți, 17 decembrie 2024, noul Cod Silvic, o lege care aduce schimbări semnificative în gestionarea și protejarea pădurilor din țară.
Cu un număr record de peste 9.000 de imagini amuzante înscrise anul acesta, competiția Nikon Comedy Wildlife Photography Awards și-a desemnat câștigătorii. Iată cele mai bune fotografii pentru ediția 2024!
Cercetătorii sprijiniți de Uniunea Europeană transformă deșeurile provenite din prelucrarea produselor alimentare într-o resursă valoroasă, prin convertirea resturilor de biomateriale în îngrășăminte naturale.
COP29, găzduit în Azerbaidjan, a pus în lumină contradicțiile dintre ambițiile declarate și compromisurile politice. Deși au fost stabilite noi reguli pentru piețele de carbon și creșteri modeste în finanțarea climatică, multe dintre rezultate au fost criticate ca fiind insuficiente.
Coloniile de albine sunt adevărate superorganisme, unde fiecare individ are un rol clar pentru binele grupului. De la construirea fagurelui până la reglarea temperaturii și îngrijirea puietului, albinele arată cum funcționează o societate perfect coordonată.
EnergoNuclear, parte a Nuclearelectrica, a semnat un contract de 3,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Proiectul sprijină securitatea energetică a României și tranziția către energie curată.
O echipă de cercetători germani a descoperit în premieră un depozit de chihlimbar în Antarctica, vechi de 90 de milioane de ani. Este cea mai sudică locație cunoscută pentru un astfel de depozit.
Emisiile globale de dioxid de carbon vor ajunge anul acesta la un nivel record și vor face și mai dificilă evitarea unor fenomene climatice extreme, tot mai intense și mai frecvente. Printre sursele majore se află arderea combustibililor fosili, care continuă să contribuie semnificativ la poluare.
Adrian Asănică, decan la Facultatea de Horticultură din București, ne-a explicat cum îmbunătățește tehnologia performanța culturilor și le ajută în lupta cu schimbările climatice.
Între 11-22 noiembrie, reprezentanți din aproape 200 de țări se reunesc pentru a coordona acțiunile globale privind schimbările climatice generate de poluare. Paradoxal, cu doar câteva zile înainte, directorul executiv al COP29 a fost filmat în timp ce negocia afaceri legate de combustibilii fosili.
După o perioadă cu tot mai multe fenomene meteo extreme, 2024 ar putea deveni cel mai călduros an înregistrat, cu temperaturi la nivel global care ar putea crește cu 1,5°C față de perioada dinaintea Revoluției Industriale, a anunțat joi agenția europeană de monitorizare a climei, Copernicus.
Cercetătorii au identificat motive gravate pe sigilii cilindrice din perioada de dinaintea scrierii, folosite în comerțul cu produse agricole și textile. Aceste simboluri comerciale ar putea reprezenta o sursă pentru dezvoltarea primelor forme de scriere.
Schimbările climatice permit României să cultive fructe exotice. Florin Stănică, prorector la Facultatea de Horticultură din București, ne-a prezentat noutățile din pomicultura românească.
Azotul este un gaz esențial pentru creșterea plantelor și pentru procesele metabolice ale organismelor, dar folosirea excesivă a îngrășămintelor sintetice duce la probleme grave de mediu. Prin fixarea biologică, bacteriile ajută la asimilarea azotului într-un mod natural, dar agricultura sustenabilă cere eforturi și soluții pe termen lung.
Cercetătorii sprijiniți de UE au creat sisteme de parcare inteligentă care oferă locuitorilor din întreaga Europă un aer mai curat, mai multă verdeață și mai mult spațiu de joacă.
