SOCIETATE
Despre cum știința face
orașele mai inteligente
și viața socială mai bună
De la algoritmii care ghidează roiurile de drone și tutorii AI care fragmentează educația la luxul deconectării voluntare, etica supraviețuirii planetare și coloniile spațiale modelate de miliardari, conștiința (post)modernă navighează între promisiunea eficienței absolute și nevoia de a rămâne umani.
De la transformarea pieței muncii prin inteligență artificială la criza sănătății mentale și de la polarizarea socială algoritmică la provocările existențiale ale Europei în fața concurenței globale, în timp ce ascensiunea algocrației pune presiune pe toți.
Într-un context marcat de instabilitate politică și socială, generația Z din România începe să-și descopere rolul civic și să-și facă vocea auzită.
În timp ce jumătate dintre tinerii români se gândesc serios să plece din țară, cauzele acestui val de emigrare depășesc lipsa banilor sau a oportunităților. Ele țin de neîncredere, de absența unui sens comun și de reputația socială asociată plecării.
Nu, tinerii nu sunt inculți și superficiali. Dar modul în care recunosc (sau nu) nume din spațiul public ne arată cum funcționează algoritmii, ce fel de modele ajung la ei și cum fragmentarea culturii schimbă regulile jocului.
„Poate și eu am fost puțin inconștientă, dar am avut încredere că va fi ceea ce trebuie. Și a fost.”
Guvernul spune că gazele din perimetrul Neptun Deep ar contribui la securitatea energetică a României. ONG-urile de mediu susțin însă că proiectul ar putea afecta Marea Neagră, deja una dintre cele mai poluate ape din Europa.
Peste 80% dintre tinerii din România spun că știu să identifice știrile false. Cu toate astea, România e pe ultimul loc în Uniunea Europeană la competențe digitale de bază.
Campania europeană Safe2Eat clarifică dilemele consumatorilor, de la controversatele „insecte” din farfurie până la etichetele nutriționale. Alexandru Bociu, președintele ANSVSA explică de ce zvonurile trebuie ignorate și de ce „natural” nu înseamnă întotdeauna „lipsit de riscuri”.
Cândva, mutarea dintr-un oraș în altul însemna o șansă. Astăzi, pentru mulți tineri, e un risc prea mare.
Trăim într-o lume în care diploma nu mai garantează succesul, iar mobilitate nu mai înseamnă neapărat emigrare. Cariera de azi e un colaj de experiențe, competențe și proiecte care se completează reciproc.
Un studiu finanțat de UE prezintă inovații la costuri accesibile, durabile și eficiente, care pot face Europa mai rezilientă și mai competitivă.
Tinerii români au mare încredere în competențele lor digitale, dar statisticile europene arată că România rămâne pe ultimul loc la abilități digitale de bază.
De la fermele de lactate din Țările de Jos la pădurile din Spania, femeile demonstrează că mediul rural din Europa poate prospera dacă ideile și spiritul lor de conducere le sunt recunoscute.
Generația tinerilor din România este surprinzător de omogenă. Statutul de student nu mai reprezintă un factor major de diferențiere, în fața unor viziuni și experiențe comune, puternic modelate de digitalizare.
