SOCIETATE
Despre cum știința face
orașele mai inteligente
și viața socială mai bună
Deși Călin Georgescu nu ratează nicio ocazie să vorbească despre ortodoxie și tradiție, discursurile lui ezoterice preiau concepte de la mistici care au luptat împotriva religiilor convenționale.
Principalul candidat la președinția României are mai multe red flag-uri decât un iubit toxic, dar cu toate astea reușește să fie atractiv pentru o bună parte a populației.
TikTok vs CSAT: Succesul lui Georgescu ține de viralitatea conținutului, nu de numărul urmăritorilor
TikTok evită să clarifice dacă algoritmii săi au influențat rezultatul obținut de Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
Călin Georgescu vrea o nouă Românie, una care să colinde pe câmpuri verzi, lucrate la comun, în cooperative. Îți propune o viață tihnită de familie, la țară, dincolo de provocările lumii moderne. Și e dispus să ți-o dea, indiferent ce-ți dorești.
Pragul electoral a fost gândit pentru a asigura un parlament stabil și chiar a proteja democrația. Însă, odată ce extremiștii au sărit gardul, scopul său a devenit tot mai neclar.
Sub pretextul parafrazării activistului american Malcolm X, Călin Georgescu a folosit termeni rasiști și jignitori pentru a-l descrie pe șeful OMS, etiopianul Tedros Ghebreyesus, într-un interviu cu un avocat german conspiraționist disponibil public pe YouTube.
După șocul din primul tur al prezidențialelor, utilizatorii de Reddit încearcă să contracareze campania pro-Călin Georgescu de pe TikTok.
Dacă surpriza primului tur al alegerilor a fost ajutată cumva să se viralizeze pe TikTok sau alte rețele sociale, acest lucru n-a fost făcut prin reclame plătite.
Titlul ăsta a fost inspirat de o postare de pe Facebook, rețeaua în care mi-am curatoriat o bulă suficient de irelevantă ca să ratez trendul.
Decalajul inovației dintre Uniunea Europeană și SUA e tot mai mare. Un raport scris de Mario Draghi insistă pe investiți în tehnologie și crearea unui cadru favorabil industriilor emergente. Statele UE ar trebui să accelereze investițiile, să se axeze pe inovare și să aloce mai mult cercetării.
Am analizat programele politice ale principalilor candidați la prezidențiale pentru a vedea ce au de spus despre cercetare, tehnologie sau mediu (și, desigur, restul subiectelor de interes public). Am descoperit mai degrabă niște programe de guvernare.
Elena Lasconi promite că va fi „președinta oamenilor”, cu soluții pentru toată lumea, de la tineri la bătrâni. Însă programul ei nu cuprinde aproape deloc atribuții prezidențiale propriu-zise, iar ideile sale sunt gândite doar pe jumătate.
Printr-o schemă semilegală, Simion încearcă să atragă cu un proiect pe care nu-l poate implementa din funcția pe care o țintește. Și restul planului său politic este unul de partid, nu de președinte.
Candidatul independent la prezidențiale are un program care ar putea fi clasificat ca tehnopopulism.
Nici măcar o piesă cu dedicație din partea lui Dani Mocanu nu poate să ascundă faptul că programul lui Ciucă e demagogic și pare scris cu ChatGPT.
Marcel Ciolacu joacă cartea băiatului bun și a politicianului pacifist, cu soluții pentru toate problemele României. Însă planul său politic este mai degrabă megaloman și nerealist.