CULTURĂ
Cărți, filme, documentare
și mult science-fiction
Un anime japonez propune o reinterpretare a „Frumoasei și bestiei” într-un univers digital care are multe din caracteristicile Metaversurilor aflate deja în dezvoltare.
Orwell se răsucește în mormânt. Se va rescrie istoria celei mai cunoscute cărți despre rescrierea istoriei. Dar oare chiar așa este și oare chiar e prima dată când se întâmplă așa ceva?
De la povești cu animale, la peisaje onirice, surprinse în toropeala tropicelor ori în frigul mușcător al nordului, exploratorul Gabriel Șerban a transpus în text și ilustrații memoriile sale de drum, întinse pe șapte ani.
Matrix a propus o viziune populistă asupra lumii, dar ultimul film al seriei încearcă să se îndepărteze de această abordare
Matrix Resurrections a ajuns pe marile (și micile) ecrane, dar în ce se fel se raportează la trilogia originală?
Originile lui Moș Crăciun au la bază solstițiul de iarnă din emisfera nordică și obiceiuri păgâne, preluate de creștinism și apoi comercializate, în globalizare, de un marketing holistic, chiar pervers, al tuturor elementelor legate de această perioadă a anului, de oferirea de cadouri și de sentimentul de fericire în familie.
O (nu foarte) scurtă analiză a istoriei sarmalelor arată că românii pot să și-o revendice fără griji drept rețetă tradițională.
În Don’t Look Up, o nouă comedie Netflix, o cometă amenință Pământul. Amy Mainzer, cercetătoare la NASA, a avut grijă ca știința din spatele filmului să fie mai serioasă decât restul scenariului.
În 2113, într-o lume însetată, aisbergurile sunt una dintre puținele surse de apă proaspătă. Pentru căpitanul unui vas ce vânează un astfel de cub de gheață, misiunea e clară – asta până primește un mesaj SOS
În această nuveletă din 1990, Robert Silverberg abordează o temă care rămâne, în continuare, actuală. Cum va supraviețui omenirea schimbărilor climatice dacă nu ia măsurile necesare pentru a le preveni?
Cariera de decenii i-a fost marcată de două retrageri, care sunt și repere pentru abordarea unor tehnici, teme și stiluri diferite în SF-urile sale.
Alexandru Stermin, biolog și explorator clujean, a făcut de unul singur înconjurul lumii, pentru a se descoperi, în final, pe sine. A rezultat o carte de idei care te plimbă febril prin lumea biologiei, a neuroștiințelor și a psihologiei și unde omul nu se mai află în centrul Universului, ci devine parte din el.
Curțile regale, împărătești ori voievodale, au fost descălicătoare de mode și au impus trenduri în varii domenii: de la design și arhitectură, la îmbrăcăminte și mâncare. Nici românii nu au fost mai prejos, iar în cazul lui Brâncoveanu documentele vremii dezvăluie o sumedenie de surprize culinare, de la folosirea furculiței la consumul de stridii și sparanghel.
Am vorbit cu Ștefan Tiron despre expoziția Timpuri Noi, despre limitele pe care ni le impunem asupra orizonturilor socio-politice și cum poate imaginarul științifico-fantastic să ni le lărgească.
Un documentar regizat de Andra Tarara are ca subiect central sănătatea psihică, văzută prin prisma propriei povești de familie. Filmul propune un discurs empatic și solidar cu persoanele afectate de tulburări psihice, fiind difuzat în țară ca parte a unei serii de activități artistice și de conștientizare.
