MEDIU

Un profesor de silvicultură din Brașov a prelucrat imaginile proiectului secret Corona pentru a vedea ce s-a întâmplat cu pădurile românești.

Mutațiile genetice, concurența pentru resurse, intensitatea luminii sau ciclul de viață al anumitor insecte determină unele plante să facă flori în perioada rece. 

Iulian Pojar trebuia să fie polițist criminalist, ca tatăl său. A ajuns să studieze microplasticele din apele României.

Una dintre problemele amplificate de schimbările climatice este lipsa perdelelor forestiere. O inițiativă implementată cu succes acum mai bine de 100 de ani, nu mai are acum un program național activ, iar asta grăbește deșertificarea sudului României. 

În ciuda unor efecte secundare minore benefice asupra mediului, anul pandemic a fost devastator pentru planetă și oameni.

Coțofenele sunt drăcoase. Strică terasa și fură nuci de pe pervaz. Ciorile sunt atente și metodice. Și nu suportă pupezele. Spre deosebire de bufniță, huhurezul nu are urechi. Și ți se uită drept în suflet. Alexia Udriște-Olteanu observă păsările din grădina sa, apoi le pictează. 

Câinii vagabonzi traversează pe trecerea de pietoni, iar ciorile se folosesc de mașini ca să-și spargă nucile. Acestea sunt doar câteva exemple de adaptare la viața de oraș.

Schimbările climatice sunt și o problemă de comunicare. Felul în care a evoluat vocabularul climatic arată cum se raportează omenirea la urgența climatică. De la vorbe la fapte este o cale lungă, însă, iar analiza mesajelor de mediu oferă niște explicații despre șansele de a evita catastrofa climatică și socială. 

Poluarea catastrofală din București este atent monitorizată, de aproape un an, printr-o inițiativă online privată. Până acum, instituțiile statului ignoră rezultatele. 

În loc de liniște și aer curat, parcurile și străzile lăturalnice din București pot oferi ocazional noxe și zgomot asurzitor. 

Bogdan Micu este supranumit Inspectorul Pădurii, după aplicația cu același nume care monitorizează transportul lemnului din România, dezvoltată împreună cu Guvernul României. A vorbit cu noi despre cum poate salva digitalizarea mediul, banii, timpul și resursele unei țări.

Un sistem stradal de colectare separată a deșeurilor a fost introdus toamna asta în Letea, una dintre cele mai izolate localități din Delta Dunării, unde amploarea turismului a venit și cu gunoaie abandonate în natură. Gestionarea deșeurilor devine tot mai complicată pe măsură ce pandemia duce la creșterea producției de plastic. Și nici cele mai izolate păduri nu scapă. 

Parcurile de eoliene ar trebui să aplice măsuri riguroase de protejare a micilor mamifere zburătoare, spun biologii.

Datele istorice furnizate de Agenția Națională de Meteorologie arată că, în ultimii 60 de ani, temperatura medie a țării a crescut cu 2,4 grade Celsius.

WOOD (LEMN) aduce în discuție defrișările ilegale din Rusia, China, România și Peru într-un documentar ca filmele cu spioni.

Recentul eveniment de lansare a cărții „Din Antarctica la Scărișoara. Pe urmele lui Emil Racoviță” ne-a dat ocazia să stăm de vorbă cu cei doi autori