FUTURE-PROOF CITIES

Grațian Mihăilescu, inițiatorul ONG-ului UrbanizeHub, vorbește pe larg despre cartea sa proaspăt lansată, ce trebuie înțeles prin dezvoltare, de ce regionalizarea prin reforma administrativă este o soluție pentru România și cum implicarea produce calitatea vieții.

Dacă tot s-au schimbat, măcar pe ici, pe colo, garniturile de primari și consilieri locali, ar fi un moment bun să le spunem ce ne dorim de la orașele românești, în anii care vin

Tehnologia ne poate ajuta să obținem un trafic mai eficient, dar nu fără implicarea politicienilor și a cetățenilor, spune Tudor Măcicășan, expert în mobilitate urbană.

Înainte să ne gândim la orașe futuriste, ar trebui să vedem cum le facem pe cele actuale mai gestionabile pentru locuitori.

Dacă n-ar fi existat pandemia, dezvăluirile despre calitatea execrabilă a aerului din București – acum și cu dovezi – ar fi fost știrea anului. Buletin de București a urmărit îndeaproape povestea poluării din Capitală și a senzorilor independenți de monitorizare a calității aerului.

Gestionate pentru destulă vreme de primari fără viziune și gust, orașele românești încearcă să-și construiască o identitate modernă, iar conceptul de „smart city” le sună, adesea, interesant. Este însă tehnologia, în sine, un scop sau doar o nouă unealtă? 

Lumea se schimbă rapid – ecologic, social, tehnologic. În acest context, înțelegerea proceselor urbane reprezintă o provocare pentru toată lumea, de la cetățeni și experți la organizații și administrație, iar rolul arhitectului devine vital.

Criza actuală de sănătate publică ne-a ridicat standardele, iar dezbaterea despre viitorul orașelor este mai aprinsă ca niciodată. Iată care sunt tendințele în planificarea și guvernanța urbană.