De ce își poartă „casa” în spinare, cât de melomani sunt și motivul pentru care se mișcă atât de încet.
Schimbările climatice nu cruță România. Un studiu condus de un român ne atrage atenția asupra unei probleme de care nu știam anterior: inundațiile urbane.
Numai 20% dintre românii cu vârste cuprinse între 65-74 de ani accesează internetul zilnic. Lipsa accesului la online și a competențelor digitale crește inechitatea socială în pandemie, reduce șansele la informație verificată și la sprijin social.
Vaccinurile Pfizer și Moderna sunt eficiente în proporție de 90% în prevenirea infecției cu coronavirus, iar persoanele vaccinate transmit foarte rar virusul, chiar dacă vin în contact cu acesta, anunță Centrul american pentru Controlul Bolilor (CDC).
Mult așteptatul raport al OMS asupra originii virusului SARS-CoV-2 aduce puține răspunsuri și multe întrebări, în timp ce jocul geopolitic complică suplimentar discuția
De șase luni piața artei e dată peste cap: o memă s-a vândut cu jumătate de milion de dolari, un clip cu LeBron James a strâns 200 de mii de dolari, iar colajul unui artist obscur a închis licitația la 69,3 milioane. Ce au în comun? Toate sunt NFT-uri.
Cea mai discutată metodă de a grăbi ieșirea din pandemie poate relansa turismul, dar riscă să producă și discriminare
La începutul anului, 40 de dropii au fost văzute în Salonta – singura zonă din România unde încă mai trăiește această specie periclitată. Un record al ultimilor 15 ani de observare.
Astronomii au descoperit un mecanism care-i permite unei planete să-și regenereze atmosfera distrusă de steaua pe care o orbitează.
O analiză pe termen lung din Wuhan arată că doar 40% dintrei cei care au testat pozitiv la COVID-19 au dezvoltat anticorpi neutralizanți, dar că nivelul acestora a rămas constant după nouă luni.
Nouă ecranizare a cărții lui Aldous Huxley este cea mai accesibilă și agreabilă dintre cele încercate până acum
Un răspuns imunitar exagerat. Cam așa s-ar putea explica, pe scurt, sindromul pediatric inflamator multisistemic (PIMS), o afecțiune nouă care poate să apară la câteva săptămâni după ce un copil a suferit de COVID-19.
Banii moderni au forma unor monede bătute sau bancnote tipărite. Însă, acum 5.000 de ani oamenii încă experimentau cu mijloacele de plată, iar ele puteau lua niște forme neconvenționale.
După ce inundațiile au stricat aproape complet habitatul unor pești de pe râul Gilort, un nou proiect va construi pasaje de migrație pentru ei, dar și o întreagă infrastructură conexă care să le refacă mediul.
