ȘTIINȚĂ
De la fizica subatomică la
găurile negre și de la studii
celebre la cercetarea românească.
Drona Ingenuity, ajunsă pe Marte odată cu roverul NASA Perseverance, a efectuat al 72-lea și totodată ultimul zbor în atmosfera Planetei Roșii.
Navele propulsate de vânt, miresmele mâncărurilor și protectorii pădurilor, teme majore în cercetare
Cinci experți vorbesc despre cum vor evolua, în linii mari, domeniile lor de activitate în 2024, dar și după aceea.
În ultima lună a anului trecut, inteligența artificială și tehnologiile cuantice au devenit domenii de cercetare strategice în România, cercetătorii români au dezlegat misterul unui mega-lac, iar o echipă de oameni de știință caută în trecutul sașilor gospodari lecții pentru o viață trăită mai sustenabil.
Misiunea lunară Peregrine Mission One, care ar fi reprezentat prima aselenizare a unui vehicul spațial american de la sfârșitul programului Apollo, a fost abandonată la mai puțin de 24 de ore de la lansare.
Am selectat 20 de evenimente din știință și tehnologie care au marcat anul 2023. Dacă ți se pare că multe dintre ele au legătură cu schimbările climatice, e fiindcă sunt mari șanse să fi fost cel mai călduros an din istoria omenirii.
Marijuana dă speranțe în tratarea unor boli care merg de la depresie și dependență până la artrită și epilepsie.
Reactorul, o colaborare între Uniunea Europeană și Japonia, reprezintă unul dintre cele mai mari experimente de fuziune nucleară de până acum.
De la noi tratamente pentru boli grave la sisteme inteligente care protejează natura, inovațiile lunii noiembrie promit o viață mai bună.
Cercetătorii din UE examinează modul în care bacteriile, fungii și alte microorganisme ar putea îmbunătăți sănătatea plantelor și animalelor.
Legăturile genetice ale oamenilor cu rudele lor demult dispărute sunt cartografiate într-un domeniu de cercetare care se extinde rapid, denumit paleoproteomică.
Telescopul spațial cu care ESA vrea să cerceteze energia și materia întunecată a ajuns în punctul Lagrange L2 și și-a început misiunea științifică.
Cercetătorii din UE își îndreaptă atenția către cei mai importanți polenizatori din lume în încercarea de a inversa pierderea biodiversității și a ajuta producătorii de fructe.
Cine poate ajuta mai mult umanitatea: microorganismele sau roboții? Cercetătorii români spun că primele pot ajuta la depoluare, adaptarea la schimbările climatice și stabilizarea terenului, în timp ce roboții pot eficientiza exploatările miniere și detecta munițiile neexplodate din Marea Neagră.
Pentru prima dată în istorie, o supernovă a fost detectată, identificată și clasificată printr-un proces complet automatizat, de un algoritm AI dezvoltat de Universitatea Northwestern din Statele Unite.
O serie de întrebări despre cum se orientează animalele migratoare își găsesc răspunsul prin studiul moleculelor oculare și al domeniului cuantic.
Jumătate dintre tinerii europeni au comis o infracțiune online, România prinde Europa din urmă la risipa alimentară, injecțiile ar putea deveni un vis îndepărtat, iar un robot ar putea fi sprijin de încredere la bătrânețe – iată câteva exemple din cercetarea românească în luna septembrie.