SOCIETATE

Poate că 2020 a fost anul pandemiei, dar lumea științei și a tehnologiei nu s-a rezumat doar la coronavirus.

De la Brexit la AUR, mesajele conspiraționiștilor de pretutindeni trec prin serverele din Silicon Valley.

Criza de mediu și criza de sănătate publică ne forțează să renunțăm urgent la transportul poluant. Transportul viitorului trebuie să fie sustenabil. Cea mai importantă industrie din Europa se transformă, iar România poate deveni un jucător cheie în electromobilitate.

Code for Romania face un apel pentru standardizarea datelor, ca un prim pas spre transparența administrativă

Dacă tot s-au schimbat, măcar pe ici, pe colo, garniturile de primari și consilieri locali, ar fi un moment bun să le spunem ce ne dorim de la orașele românești, în anii care vin

Înainte să ne gândim la orașe futuriste, ar trebui să vedem cum le facem pe cele actuale mai gestionabile pentru locuitori.

Gestionate pentru destulă vreme de primari fără viziune și gust, orașele românești încearcă să-și construiască o identitate modernă, iar conceptul de „smart city” le sună, adesea, interesant. Este însă tehnologia, în sine, un scop sau doar o nouă unealtă? 

Lumea se schimbă rapid – ecologic, social, tehnologic. În acest context, înțelegerea proceselor urbane reprezintă o provocare pentru toată lumea, de la cetățeni și experți la organizații și administrație, iar rolul arhitectului devine vital.

Drepturile de autor sunt protejate teoretic de legislație și de regulile rețelelor de social media, dar politicienii aflați în campanie electorală sunt primii care le încalcă.

Lunile de pandemie petrecute în casă au însemnat și mult timp petrecut pe internet și social media, unde fenomenul de cancel culture a devenit parte din lumea în care trăim. Este el un instrument de distrugere a dialogului sau o armă a celor lipsiți de voce împotriva celor puternici?

Zeci de filmări distribuite pe rețelele sociale arată metodele prin care un stat totalitar încearcă să simuleze procese democratice.

La trei sferturi de veac de la singurele atacuri nucleare din istorie, cercetătorii continuă să studieze ce au lăsat în urmă ciupercile atomice pentru supraviețuitori.

Pe măsură ce numărul de cazuri de COVID-19 crește îngrijorător, tot mai puțini oameni poartă mască în magazine și alte locuri unde ar trebui să poarte. Reticența de a contribui la binele comun și o viziune depășită despre masculinitate sunt câteva dintre explicațiile acestui comportament

După ce a tăcut vreo zece zile, Andreea Esca a recunoscut că da, a avut COVID. Pe rețelele sociale, încruntarea față de ce se-ntâmplă la PRO TV s-a transformat în aplauze față de interviul în care prezentatoarea a povestit transparent și emoționant lucrurile prin care au trecut ea și familia ei. 

Când vine vorba de atitudinea dominantă față de minoritatea romă din România, contextul pandemic nu a făcut decât să recicleze prejudecăți mai vechi. Percepția publică față de romi rămâne polarizată, cu accente negative, conform unui studiu IRES. 

Dacă în Europa și SUA este la modă dărâmarea statuilor, în țara noastră istoria s-a rescris cu noi nume de străzi. Un cercetător de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a studiat de ce și cum s-a petrecut această transformare și ce controverse rămân încă deschise.