ȘTIINȚĂ
De la fizica subatomică la
găurile negre și de la studii
celebre la cercetarea românească.
Filmele horror se joacă atât cu aspecte psihologice, cât și fiziologice pentru a-ți manipula sentimentele de siguranță.
Ne-am obișnuit să credem că persoanele cele mai vulnerabile la conspirații, vrăjitorii, misticism, superstiții și alte fake-news-uri sunt în general persoanele fără educație. Totuși, așa cum ne dovedesc exemplele următoare, pseudoștiința e o boala grea, care lovește chiar și la case mai mari, de laureați Nobel.
Pâinea cu maia e considerată mai bună ca pâinea „obișnuită”. Există o explicație. Fiindcă durează mai mult să o faci, fermentarea e mai intensă și rezultatul final e diferit.
Anul acesta, Stephen Wolfram a publicat ceea ce el descrie ca un posibil model pentru o nouă teorie fundamentală a fizicii. Aveam nevoie de o nouă „theory of everything”? Și, mai ales, e ceva de capul ei?
Turismul spațial e încă la început, dar proiecte care păreau SF chiar și acum zece ani sunt tot mai apropiate de realitate.
Otrăvirea lui Alexei Navalnîi cu o substanță de tip Novichok arată că viitorul rămâne periculos pentru opozanții președintelui rus.
Descoperiri arheologice recente schimbă tot ce știam despre apariția omului, cum s-a răspândit specia pe Pământ și ceilalți membri ai speciei Homo. Cartea „Sapiens. Cele mai recente descoperiri”, apărută la editura Humanitas, ne aduce la zi cu trecutul nescris al omenirii.
Fungii sunt nu doar printre cele mai vechi organisme de pe Pământ, dar și printre cele mai rezistente și adaptabile, cu aplicații în medicină, biotehnologie, ecologie, producția de hrană.
Explozia din Beirut a fost provocată de un îngrășământ larg utilizat în agricultură, ajuns acolo cu un vapor sub pavilion moldovenesc. Iată de ce e o substanță atât de complicată.
Copacii colaborează, își transmit semnale când sunt atacați de prădători, împart mâncarea, își donează surplusul de nutrimente când simt că sunt aproape de moarte, dar pot juca și murdar.
Tehnica de gătit sous vide își are originile mult mai devreme decât cei mai mulți dintre noi ne-am fi imaginat, cu mult înainte să devină un trend modern.
Papagalii înțeleg probabilitățile, elefanții își vizitează semenii decedați, delfinii și bondarii se adaptează inteligent schimbărilor de mediu și cimpanzeii își modelează tehnicile pentru hrănire în funcție de grup.
Te-ai gândit vreodată de ce mâncarea gătită cu ajutorul focului este atât de apetisantă? La un milion de ani după ce omenirea a descoperit această tehnică, un francez i-a dezvăluit secretele.
Criza medicală și socială provocată de noul coronovirus a scos lumea științei dintr-o letargie soră cu coma. Ceea ce e foarte sănătos!
Freeman J. Dyson ne-a părăsit pe 26 februarie, la 96 de ani. A lăsat în urmă în concepte care aprind laolaltă imaginația cercetătorilor, scriitorilor SF și pasionaților de viață extraterestră – și, cel mai important, o viziune despre posibilul viitor al omenirii.
