SOCIETATE
Despre cum știința face
orașele mai inteligente
și viața socială mai bună
Campania electorală desfășurată pe social media a provocat anularea alegerilor de anul trecut, însă candidații la dubla doi a prezidențialelor nu fac o prioritate din subiect.
Aproape toți candidații la prezidențiale invocă „voința poporului” sau valorile religioase. Tema LGBT e tratată vag, între formule ambigue, poziționări ezitante și mesaje simbolice.
În cursa pentru Cotroceni, principalii candidați abordează problema drogurilor fie prin soluții sociale, fie prin măsuri represive. Unii cer prevenție sau închisoare pe viață pentru traficanți, alții vor subiectul în CSAT. Dar puțini se opresc la cauze – la ce îi împinge pe oameni spre consum și cum pot fi sprijiniți cu adevărat.
Inteligența artificială e tot mai discutată la nivel global, dar nu se află printre prioritățile candidaților români la prezidențiale.
Studiile recente arată că algoritmii rețelelor sociale recomandă din ce în ce mai des conținut misogin tinerilor bărbați vulnerabili. Aceasta e însă doar una dintre metodele prin care manosfera – o rețea de comunități online care glorifică masculinitatea – își crește audiența.
Identificarea ca bisexual a crescut semnificativ în ultimele generații. Dacă în trecut bisexualitatea era mai puțin vizibilă, astăzi tot mai mulți tineri își definesc identitatea sexuală într-un mod mai fluid. Ce determină această schimbare? Este doar o tendință socială sau o reflectare mai fidelă a realității?
„Credeam că o să cădem pe asfalt de nu știu câte ori, pentru că bicicletele veneau continuu. Bicicliștii erau mai agresivi decât șoferii de mașini, care păreau mai calmi.”
Noua Comisie Europeană are un comisar dedicat pentru locuințe și o serie de inițiative care să scadă costul ridicat al caselor și chiriilor pe continent. Vor fi ele de succes?
Rețelele sociale influențează percepțiile tinerilor asupra genului și violenței bazate pe gen, arată un raport recent al Centrului FILIA. Studiul analizează modul în care platformele digitale consolidează stereotipuri, dar și cum pot deveni spații de educație și schimbare.
Numai 19% dintre tinerii români cred că sunt expuși la dezinformare, față de 76% la nivelul UE. În schimb, sunt mai preocupați de economie, educație și protecția socială, spre deosebire de restul europenilor, care pun pe primul loc prețurile și schimbările climatice.
Moartea aparent idilică și voluntară a unei bătrâne din America, în cea mai căutată țară pentru turismul de sinucidere, a amplificat discuții și așa complicate despre sinuciderea asistată.
„Am căutat cazare după ce am ajuns, pentru că inițial am fost încadrată pe lista de rezervă. Mi-am luat adio de la gândul că voi pleca, dar după o lună am primit un email că toate rezervele pleacă.”
Pe 4 decembrie 2024, directorul executiv al UnitedHealthcare, unul dintre liderii pieței de asigurări de sănătate din Statele Unite, a fost asasinat. La scurt timp după, principalul suspect a devenit subiectul unui val uriaș de simpatie în online, care nu pare că se va opri prea curând.
