ȘTIINȚĂ
De la fizica subatomică la
găurile negre și de la studii
celebre la cercetarea românească.
Cu zeci de mii de ani în urmă, în apropierea peșterilor din Carpați trăiau urși, lei și hiene. Cercetătorii încearcă să afle mai multe despre aceste animale, pentru a înțelege de ce dispar speciile.
Li se mai spune și „pietre vii” sau „pietre care cresc”, iar unii au crezut că ar fi ouă de dinozaur sau artefacte extraterestre. În popor se spune că trovanții pot să se miște și să vorbească între ei.
Am analizat ce s-a întâmplat în cercetare, în România, în acest an. Evident, pandemia a dominat și aici cam totul.
Știința nu a stat în loc în 2020, în ciuda pandemiei. A fost un an cu descoperiri notabile și provocări unice, chiar și dincolo de cea a coronavirusului.
Dincolo de tradiții și obiceiuri, carnea de cultură obținută fără sacrificarea de animale a început să apară tot mai des, sub formă de bacon, nuggets de pui, fripturi de vită și burgeri, și să-și etaleze avantajele. Va ajunge ea vreodată și în farfurie?
Obiceiurile alimentare sunt oglinda societății. Monica Stroe, lector în antropologie în cadrul Departamentului de Sociologie al SNSPA, decodifică legătura sinuoasă dintre oameni și alimentele pe care le consumă .
Avem două vaccinuri cu eficiență de peste 90%, dintre care unul ar putea fi aprobat rapid. Remdesivirul nu e recomandat de OMS, testele rapide sunt mai eficiente în prima săptămână, iar imunitatea poate ține pe o perioadă mai lungă de șase luni.
Microorganismele benefice precum drojdia, bacteriile și mucegaiul sunt omniprezente. Odată plasate într-un mediu în care pot prolifera și prospera, se întâmplă magia fermentației.
Discipol al lui Houdini, partener de scenă al lui Alice Cooper și prieten al lui Isaac Asimov, invitat al lui Johnny Carson și omul care a oferit cândva un milion de euro oricui îi poate dovedi existența paranormalului, James Randi a avut o viață cel puțin la fel de uimitoare ca numele său de scenă. Totuși cum a ajuns aici?
Filmele horror se joacă atât cu aspecte psihologice, cât și fiziologice pentru a-ți manipula sentimentele de siguranță.
Ne-am obișnuit să credem că persoanele cele mai vulnerabile la conspirații, vrăjitorii, misticism, superstiții și alte fake-news-uri sunt în general persoanele fără educație. Totuși, așa cum ne dovedesc exemplele următoare, pseudoștiința e o boala grea, care lovește chiar și la case mai mari, de laureați Nobel.
Pâinea cu maia e considerată mai bună ca pâinea „obișnuită”. Există o explicație. Fiindcă durează mai mult să o faci, fermentarea e mai intensă și rezultatul final e diferit.
Anul acesta, Stephen Wolfram a publicat ceea ce el descrie ca un posibil model pentru o nouă teorie fundamentală a fizicii. Aveam nevoie de o nouă „theory of everything”? Și, mai ales, e ceva de capul ei?
Turismul spațial e încă la început, dar proiecte care păreau SF chiar și acum zece ani sunt tot mai apropiate de realitate.
Otrăvirea lui Alexei Navalnîi cu o substanță de tip Novichok arată că viitorul rămâne periculos pentru opozanții președintelui rus.