ȘTIINȚĂ
De la fizica subatomică la
găurile negre și de la studii
celebre la cercetarea românească.
În lumea dură a celui mai popular sport din lume, un singur pas greșit poate încheia cariera unui atlet.
Cât de mult îți plac pastele? Suficient cât să le mănânci în fiecare zi? Îndeajuns cât să citești o carte despre arhitectura pastelor? Sau atât de mult încât ești dispus să investești trei ani în căutarea formei perfecte? Podcaster-ul Dan Pashman știe răspunsul, iar acesta e Cascatelli.
La nivel mondial, o persoană din patru suferă, la un moment dat, un episod depresiv. Însă tulburările psihice nu sunt ușor de diagnosticat. Am vorbit cu profesorul de origine română Alexander B. Niculescu, de la Indiana University School of Medicine, despre cum descoperirea sa vizează o abordare medicală de precizie a tratamentului psihiatric.
În ciuda lipsei fanilor, atât echipele profesioniste de fotbal, cât și cele de amatori se bucură de un avantaj în fața echipelor aflate în deplasare atunci când joacă „acasă”.
Cercetătorii studiază microbii din colon pentru a ajuta sportivii de performanță, dar și alergătorii de weekend.
După o absență de 13 ani, baseball-ul se întoarce la jocurile olimpice de la Tokyo. Puțini oameni știu, însă, că aruncarea, mișcarea de bază a sportului, este unică speciei umane.
Mâncarea are un impact puternic asupra planetei, însă sunt câteva idei pe care le poți aplica pentru a limita distrugerea.
Impactul accidentului de la Fukushima este încă greu de cuantificat chiar și după mai bine de un deceniu.
Numele lor nu au rămas în memoria colectivă, deși au fost pioniere în domeniile lor de activitate. Sofia a executat operații complicate pe creier, Elisa a condus spitale de campanie, Florica a administrat un minister în perioada de după război, Ștefania a făcut parte din echipa care a câștigat un premiu Nobel în chimie. Află mai jos felul în care opt femei au construit România modernă.
O nouă terapie bazată pe inhibitori de toxine ar putea salva viețile celor care cad victime șerpilor veninoși. Laura-Oana Albulescu, cercetătoare în Marea Britanie, este membru-cheie al echipei care încearcă să creeze primul antivenin universal din lume.
Cu zeci de mii de ani în urmă, în apropierea peșterilor din Carpați trăiau urși, lei și hiene. Cercetătorii încearcă să afle mai multe despre aceste animale, pentru a înțelege de ce dispar speciile.
Li se mai spune și „pietre vii” sau „pietre care cresc”, iar unii au crezut că ar fi ouă de dinozaur sau artefacte extraterestre. În popor se spune că trovanții pot să se miște și să vorbească între ei.
Am analizat ce s-a întâmplat în cercetare, în România, în acest an. Evident, pandemia a dominat și aici cam totul.
Știința nu a stat în loc în 2020, în ciuda pandemiei. A fost un an cu descoperiri notabile și provocări unice, chiar și dincolo de cea a coronavirusului.
Dincolo de tradiții și obiceiuri, carnea de cultură obținută fără sacrificarea de animale a început să apară tot mai des, sub formă de bacon, nuggets de pui, fripturi de vită și burgeri, și să-și etaleze avantajele. Va ajunge ea vreodată și în farfurie?
Obiceiurile alimentare sunt oglinda societății. Monica Stroe, lector în antropologie în cadrul Departamentului de Sociologie al SNSPA, decodifică legătura sinuoasă dintre oameni și alimentele pe care le consumă .
