MEDIU
Biodiversitate
și schimbări climatice
Anul trecut, temperatura medie anuală în România a fost cu 1,5 grade mai mare față de cea din perioada 1981-2010. Europa a înregistrat, în 2022, al doilea cel mai călduros an din istorie.
Dependența agriculturii de polenizatori este în creștere. Cauza? Oamenii consumă tot mai multe fructe, legume sau plante oleaginoase care depind de insecte ca să se reproducă.
7 lucruri despre implicarea tinerilor pe teme de mediu pe care le-am aflat de la moldoveanul Vladislav Kaim, consilier în schimbările climatice pe lângă Secretarul General al ONU.
Europa se confruntă cu cea mai caldă iarnă de când se fac înregistrări. România și alte șapte țări au avut cea mai caldă zi din orice lună ianuarie.
Într-o încercarea de a schimba felul în care creează o parte din legislație, Comisia Europeană consultă 150 de cetățeni aleși (aproape) la întâmplare, pentru a găsi cele mai bune politici de a limita risipa alimentară și nu numai.
Poate că nu este cel mai plăcut la vedere, dar miriapodul de casă este complet inofensiv. Mai mult, dacă-l lași să trăiască, s-ar putea să te scape de musafirii nepoftiți din casa ta.
Iată cele mai importante știri legate de mediu din 2022, de la recorduri absolute de temperatură cauzate de schimbările climatice până la eforturile globale de a trece mai rapid la o economie durabilă.
Peste 80% din populația lumii deține în prezent un smartphone. Nu e de mirare că amprenta de carbon a industriei este foarte ridicată. Soluția este ca producătorii să creeze nu doar telefoane inteligente, ci și durabile.
De la deșertificarea Olteniei și recolte mai mici până la tornade în Bărăgan și micșorarea Deltei Dunării, România nu este ocolită de efectele schimbărilor climatice.
Conferința Națiunilor Unite de anul acesta despre schimbările climatice (COP27) s-a terminat, dar e greu de zis dacă deciziile reflectă cu adevărat „un progres”.
Comisia Europeană recomandă norme noi pentru combaterea deșeurilor. Sticluțele de șampon și paharele unică folosință urmează să fie interzise. Se va pune accent pe reutilizare și mai puțin pe reciclare.
Acum mai bine de 4.000 de ani, oamenii din Orientul Mijlociu și-au găsit niște parteneri de vânătoare extrem de abili: păsările răpitoare de zi. Înzestrate cu ochi ce privesc înainte, gheare ascuțite și cioc curbat menit să sfâșie bucăți de carne, aceste animale întruchipează prădătorul absolut.
Covorul arămiu de frunze care se așterne peste pământ la începutul toamnei devine maroniu în timp și trebuie rulat și ascuns undeva, cred unii. Însă noțiunea de frumos e flexibilă și poate fi învățată.
Chiar dacă a ajuns să se înmulțească necontrolat, există o explicație simplă pentru care șacalul auriu nu e pe lista speciilor invazive.
Mlaștinile în care s-a acumulat un strat de turbă sunt mai eficiente în captarea dioxidului de carbon decât copacii. O echipă de cercetători restaurează acum acești plămâni din România.
