MEDIU
Biodiversitate
și schimbări climatice
De la deșertificarea Olteniei și recolte mai mici până la tornade în Bărăgan și micșorarea Deltei Dunării, România nu este ocolită de efectele schimbărilor climatice.
Conferința Națiunilor Unite de anul acesta despre schimbările climatice (COP27) s-a terminat, dar e greu de zis dacă deciziile reflectă cu adevărat „un progres”.
Comisia Europeană recomandă norme noi pentru combaterea deșeurilor. Sticluțele de șampon și paharele unică folosință urmează să fie interzise. Se va pune accent pe reutilizare și mai puțin pe reciclare.
Acum mai bine de 4.000 de ani, oamenii din Orientul Mijlociu și-au găsit niște parteneri de vânătoare extrem de abili: păsările răpitoare de zi. Înzestrate cu ochi ce privesc înainte, gheare ascuțite și cioc curbat menit să sfâșie bucăți de carne, aceste animale întruchipează prădătorul absolut.
Covorul arămiu de frunze care se așterne peste pământ la începutul toamnei devine maroniu în timp și trebuie rulat și ascuns undeva, cred unii. Însă noțiunea de frumos e flexibilă și poate fi învățată.
Chiar dacă a ajuns să se înmulțească necontrolat, există o explicație simplă pentru care șacalul auriu nu e pe lista speciilor invazive.
Mlaștinile în care s-a acumulat un strat de turbă sunt mai eficiente în captarea dioxidului de carbon decât copacii. O echipă de cercetători restaurează acum acești plămâni din România.
Specialiștii români au făcut recensământul speciilor invazive din țară și au venit cu propuneri pentru ținerea lor sub control prin realizarea unui sistem național de supraveghere.
Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2022 (COP27) are loc între 6-18 noiembrie la Sharm El-Sheikh, în Egipt. Invitații vor trebui să se confrunte cu un raport ONU recent: nu există nicio cale credibilă către 1,5°C, iar încercarea de a limita creșterea temperaturii globale a eșuat.
Ca multe alte specii, gândacii de făină au călătorit cu vaporul de pe alt continent până în în bucătăria ta. Aici, consumă cu plăcere fulgi de ovăz, griș, orez și, desigur, făină. Dar știai că pot descompune diferite tipuri de plastic?
Cel mai mare șarpe din România, balaurul dobrogean, este rar zărit de cercetători și pasionați. Temută de turiști, omorâtă de șoferi și de ciobani, specia este acum critic periclitată.
Cercetători americani au descoperit un material care poate substitui plasticul. Acesta este format din spumă poliuretanică și este primul înlocuitor al plasticului care este biodegradabil atât pe uscat, cât și în apele mării.
Exploziile conductelor Nord Stream au eliberat o cantitate majoră de metan în atmosferă. Însă aceste emisii rămân o picătură într-un ocean față de cele ale industriei energetice
De câte ori nu te-ai simțit ca la mare, deși erai în mijlocul Bucureștiului, doar pentru că ai auzit strigătele pescărușilor?
